Obezitatea – afecțiune definită drept exces al masei adipoase a organismului, a luat amploare ca un întreg fenomen la începutul anilor ’70 la patria-mamă, în Statele Unite ale Americii, de unde încetul cu încetul și-a întins plasele pe aproape întreg Mapamond-ul, devenind astfel, epidemică. Situația este diametral opusă malnutriției și carenței drastice de alimente întâlnită astăzi în Africa și în țările Americii Latine, din cauza căreia milioane de copiii mor anual. Cum s-a întâmplat că am ajuns, de la câteva regine și regi obezi, asemeni lui Henry al VIII-lea și Louis al VI, o generație de oameni care riscă să moară din cauza obezității?

În țara noastră obezitatea nu este demult o noutate, fiind principalul motiv de adresare la nutriționiștii sau dieteticienii autohtoni – o zic, cel puțin, din propria practică. Conform datelor oferite de Agenția Națională pentru Sănătate Publică, aproximativ 50% din populația țării noastre suferă de supraponderabilitate sau obezitate. Situația este și mai îngrijorătoare pentru că fenomenul e tot mai întâlnit în rândul copiilor. Iar acest fapt, e bine cunoscut, reprezintă un factor de risc ca acești copii să devină obezi și la vârsta de adult.

Iată de ce ne-am propus să venim cu o serie de articole, în care să vă povestim despre cauzele obezității, consecințele acesteia, miturile cele mai frecvente și o serie de soluții – toate bazate pe studii medicale și cercetări în domeniu.

Citește și: Maria-Victoria Racu: „Ieși din cercul vicios”. Cum să nu ne îngrășăm sau îmbolnăvim în carantină

Așadar, de ce devenim obezi?

Alimentație abundentă și mai puțină mișcare. Oare?

Suntem deprinși cu ideea că pentru a slăbi, trebuie să ne mișcăm mai mult. Iar alimentația – da, desigur, este și ea o parte a slăbitului, însă cu mult mai mică. Cu mâna pe inimă – câte dintre voi și-au comandat o porție de cartofi fri sau un cheesecake după ce au ieșit de la sală, cu impresia că au ars o groază de calorii?

Așa ne zic și studiile – cei ce fac sport consumă de două ori mai multe dulciuri, decât cei ce nu fac sport, dar își doresc să scadă din kilograme. În plus, strategia multor companii mari producătoare de fast-food sau băuturi dulci mimează modul sănătos de viață, organizând maratoane și îndemnând la mai multă mișcare. Adică, consumați calorii lichide, îmbolnăviți-vă ficatul, dar faceți mișcare și fiți sănătoși!

Astfel, în lupta cu kilogramele, ar fi bine să prioritizăm alimentația, iar mișcarea să fie adițională, pentru tonifiere și o stare interioară de bine.

Genetica e „de vină”

Blamând genetica și „feleșagul” e ca și cum ai ridica mâinile în aer și ai zice – gata, nu lupt pentru că oricum îmi este sortit să fiu așa, mănânc și beau pe saturate, până nu ajung pe masa de operație.

Ceea ce ne zic studiile este că „gena obezității” a fost descoperită la aproximativ un miliard de oameni de pe Glob și codifică o proteină din creier, care este responsabilă de poftă de mâncare. Această genă determină un consum în surplus a doar 525 de calorii pe an. În comparație, pentru a deveni obeză, o persoană trebuie să consume minim 220 de calorii în surplus pe zi.

O cu totul altă situație este predispoziția către acumularea kilogramelor în plus, care este mai accentuată în cazul femeilor ce rămân însărcinate având kilograme în plus. În acest caz, copiii lor au un risc sporit de a deveni supraponderali, iar riscul scade considerabil dacă sarcina este planificată, iar mama are timp să scadă din kilograme.

Astfel, și predispoziția, și genetica blamată adesea este o motivație în plus, nu o undă verde pentru abuzul alimentar.

Alimentele hipercalorice procesate

Încă de la originea omului pe pământ și vânarea hranei, suntem cu toții programați să alegem hrana mai consistentă și mai bogată în calorii. Oare nu s-ar întoarce un vânător cu o geantă de broccoli să își hrănească familia, nu?

Anume această programare le-a priit bine producătorilor mari, care au decis să ne hrănească cu alimente hipercalorice, bogate în zahăr, uleiuri vegetale ieftine (de palmier sau porumb), prelucrate atât de mult, încât au o durată de viață la raft de câteva zeci de luni. De ce? Pentru că au fost siguri că vom înghiți momeala, iar business-ul ăsta e cel mai profitabil.

În plus, adăugând la ele și aditivi alimentari, ne-au făcut dependenți – ca și în cazul opioizilor puternici, sau a cocainei. De ce le tot alegem? Pentru că suntem dependenți de senzațiile plăcute pe care le provoacă, astfel încât sănătatea și obiceiurile sănătoase migrează treptat pe ultimul plan.

Ambianța toxică

E dificil să lupți cu ambianța toxică, plină de publicitate și produse atrăgătoare la raft, chiar dacă ești specialist în nutriție și știi bine ce se întâmplă în organismul tău. E vorba de repetarea continuă, în toate sursele media, publicitatea constantă, asemănătoare cu zombarea. E o zombare scumpă – ce costă miliarde de dolari companiile mari. Dar investiția merită, iar ei o știu foarte bine.

Informația dată se aranjează bine în creier, în subconștient, astfel încât după o zi grea de muncă, nemaiavând putere să gândești și să alegi conștient, alegi la nimereală, ceea ce îți dictează anume acea parte a creierului, nu conștientul care știe bine daunele.

În plus, ați observat că produsele sunt aranjate într-un anumit mod la raft? Astfel încât să le zărim mai bine pe cele dăunătoare – noi și copiii noștri. Păi să știți că și ăsta e un business – companiile mari plătesc bani grei magazinelor alimentare pentru ca produsele lor să fie aranjate anume AȘA la raft, și nu într-un alt mod.

Cel mai profitabil business și distorsionarea științei

Marile companii nu se limitează doar la publicitate, ci organizează conferințe, cumpără specialiștii și oferă lucruri – gratuit. Dar țineți minte expresia rusă – „Doar în capcană, cașcavalul poate fi gratuit”. Dacă nu ar funcționa, nu s-ar mai organiza. Pentru a-și atinge scopul și a face cât mai mulți bani, unele studii medicale sunt chiar finanțate și cumpărate, astfel încât să influențeze la maxim.

Filtrați informația și aveți grijă la compania care organizează un eveniment gratuit – oare nu e vorba și de această dată de o capcană ascunsă?

Dacă încă vă adresați întrebarea de ce se permit aceste fărădelegi și de ce ar fi interesați producătorii să ne „omoare lent” cu produsele lor, în loc să ne facă mai sănătoși, mai longevivi și să cumpărăm respectiv mai mult, răspunsul e același –BANII.

Fii atent la alegerea ta!

Autor: Maria-Victoria Racu, medic nutriționist

Vezi și: Căpșuna – regina primei luni de vară! Maria-Victoria Racu ne spune cum le depistăm pe cele gustoase și sănătoase

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: