Colesterolul mărit este una dintre principalele cauze ale bolilor cardiovasculare. Excesul de grăsimi de pe vasele de sânge îngreunează fluxul sanguin către organele vitale și astfel, riscul de infarct sau accident vascular cerebral este mult mai crescut. Chiar nu dă simptome decât în momentul în care un organ este afectat și valorile crescute sunt descoperite întâmplător, cu ocazia analizelor de sânge de rutină, există însă unele semne subtile care îți pot da de gândit. Iată care sunt acestea!

Semne că ai colesterolul mărit

Un simptom mai puțin obișnuit al colesterolului mărit este durerea, amorțeala, furnicăturile mâinilor sau ale picioarelor. Astfel de probleme apar din cauza excesului de grăsime care se depune pe vasele de sânge și care favorizează apariția cheagurilor de sânge, care împiedică circulația sanguină.

Colesterolul mărit din sânge afectează celulele nervoase și poate duce la senzația de înțepătură la nivelul mâinilor sau dureri de călcâie. Alte cauze ale acestor dureri/furnicături sunt consumul excesiv de alcool și diabetul zaharat de tip 2, scrie csid.ro.

Un alt semn că ai colesterolul crescut este durerea în piept sau angina pectorală care se ameliorează în repaus. Aceasta apare, de obicei, atunci când inima este deja afectată de nivelul crescut al colesterolului.

Apariția unor pete galbene de grăsime în zona pleoapelor sau sub ochi (xantelasma) este, de asemenea, un semn că ai colesterolul crescut. Afecțiunea apare cu precădere după vârsta de 40 de ani și este mai frecventă la femei decât la bărbați.

Senzația de oboseală, lipsa de energie, respirația urât mirositoare, amețeala, durerile de cap, vederea neclară și indigestia sunt, de asemenea, posibile manifestări ale colesterolului crescut.

Dacă ai unul sau mai multe simptome dintre cele prezentate mai sus, adresează-te medicului de familie pentru a-ți recomanda analize ce pot determina nivelul grăsimilor din sânge.

Care sunt cauzele colesterolului mărit?

Nivelurile ridicate de colesterol apar în urma unui aport exogen crescut, printr-o alimentație bogată în colesterol, grăsimi saturate și de tip „trans”. Acestea cresc nivelurile de colesterol LDL. În categoria acestor alimente intră carnea grasă, slănina, untul, untura, pielea cărnii de pasăre, uleiul de palmier și de cocos, alimentele fast-food, toate alimentele care au fost supuse procesului de prăjire, dar și alte alimente procesate din comerț, cu grăsimi saturate sau hidrogenate. Produsele de patiserie, unele margarine, chips-urile, mezelurile sunt alimente ce au în compoziție grăsimi saturate și „trans”.

  • Sedentarismul în asociere cu această dietă duce la creșterea în greutate și, implicit, la creșterea colesterolului.
  • Obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, hipotiroidismul, unele afecțiuni hepatice sau renale (sindromul nefrotic) pot cauza hipercolesterolemie.
  • Nivelurile ridicate de colesterol pot apărea și din cauza unor mutații genetice (hipercolesterolemia sau dislipidemia familială).
  • Consumul cronic de alcool, înaintarea în vârstă, stresul și unele medicamente pot influența nivelul colesterolului.

Hipercolesterolemia reprezintă un nivel ridicat al colesterolului în sânge și apare deseori în combinație cu un nivel ridicat de trigliceride. Nivelurile mari de grăsimi în sânge sunt asociate cu prezența aterosclerozei, adică depunerea acestora pe pereții vaselor de sânge. Plăcile de aterom formate îngustează arterele, ceea ce poate cauza infarct de miocard sau accident vascular cerebral. De aceea, hipercolesterolemia prezintă un risc cardiovascular crescut.

Dar, trebuie să înțelegem diferența dintre colesterolul care dăunează și colesterolul care aduce beneficii pentru sănătate.

Deci, colesterolul are multe funcții importante în corp. Cea mai mare cantitate zilnică de colesterol este sintetizată la nivelul ficatului. Are multe roluri în organism:

  • Se găsește în membranele tuturor celulelor corpului, asigurând buna funcționare a acestora.
  • Ajută la formarea vitaminei D3 (implicată în sistemul osos), sub acțiunea razelor solare.
  • Este precursorul hormonilor steroizi (testosteron, progesteron, cortizon, aldosteron) cu funcții importante în organism.
  • Ajută la producerea bilei care are rol în digestia și absorbția grăsimilor.
  • Asigură funcționarea optimă a sistemului imunitar.
  • Se găsește în creier și ajută la transmiterea informației între neuroni.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: