Dr. în Psihologie ne explică ce este sindromul burnout sau sindromul „arderii” complete, a epuizării profesionale. Cum ne dăm seama că ne-am suprasolicitat fizic și emoțional și care sunt primii pași pe care ar trebui să-i întreprindem.

Că ființe sociale, nu există persoane pe această planetă care să fie 100% imune la stres. Oamenii se stresează din diverse motive și foarte frecvent ei sunt stresați la locul de muncă. Chiar dacă stresul este „răspunsul organismelor vii la solicitarea de orice natură”, atunci când el durează o perioada lungă de timp, urmările nu se lasă prea mult așteptate.

Cu cât nivelul de stres este mai mare, cu atât angajatul începe să se confrunte cu probleme și la locul de muncă: oboseală, pierderea capacității de concentrare, scăderea performanțelor, iritare, demoralizare, pierderea interesului pentru activitățile de la birou etc.

Pe termen lung acest stres zilnic devine cronic și crește posibilitatea ca corpul să nu mai fie capabil să îl gestioneze așa cum ar trebui.

Stresul la locul de muncă poate fi definit că fiind rezultatul cel mai dăunător, fizic și psihic, ce se produce când cerințele postului nu se potrivesc cu resursele, capacitățile și nevoile angajatului. Efectele stresului la locul de muncă se pot manifesta în plan comportamental, fiziologic și psihologic.

Reacții comportamentale: sunt activități practicate deschis, pe care individul stresat le folosește în încercarea de a face față stresului. Ele includ: atitudini de rezolvare a problemei, de retragere și de folosire a substanțelor care provoacă dependență.

Reacțiile psihologice: implică în primul rând procesele emoționale și cerebrale. Reacția psihologică cel mai des întâlnită este utilizarea mecanismelor de apărare (eforturi psihologice de a reduce anxietatea asociată cu stresul).

Reacții fiziologice la stres: există dovezi că stresul la locul de muncă se asociază cu funcționarea neregulată a inimii, hipertensiune, puls accelerat, creșterea colesterolului. Nu este nici o rușine să va adresați la un psiholog care, cu siguranță, va găsi un model de intervenție personalizat care să va vină în ajutor dacă nu reușiți să gestionați această frormă de stres individual.

Până a pași însă pragul specialistului revizuiți agenda de lucru, învățați-vă să stabiliți priorități și să intrețineți o agendă riguroasă.

Începeți munca la birou cu lucruri neimportante și apoi vă stresați pentru că nu mai rămâne suficient timp de sarcinile cu adevărat importante? Renunțați la acest obicei! Începeți prin a rezolva în primul rând lucrurile urgente și abia apoi vă relaxați, uitându-vă în folderul spam din căsuța de mail și ștergând mesajele. De multe ori angajații nu stau „la locul lor”. Testarea abilităților și distribuirea de sarcini după capacitățile fiecărui angajat, sunt o adevărată salvare pentru bunul mers al lucrului și evident reduc din stresul organizațional.

Foto: Instagram.com/AurelyaB

Vezi și: Aurelia Balan ne spune ce este, de fapt, psihoterapia și când ar trebui să apelezi la un specialist

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: