Bulimia este o tulburare de comportament alimentar, tot mai prezentă în rândul adolescentelor și tinerelor care se lasă influențați de niște poze pe rețelele sociale. Din dorința intensă de a inhiba foamea, din evitarea îngrășării sau luării în greutate sau din frica morbidă de a se îngrășa, unele persoane își induc vărsarea alimentelor, fapt care dăunează extrem de mult sistemului digestiv. Am discutat despre această afecțiune cu doi specialiști cheie în tratamentul ei: nutriționistul și psihologul. E vorba despre nutriționista Victoria Ursu și psihologa Ana Niculaeș.

Vrem să fim ca influencerele trase prin… instagramuri

Victoria Ursu, nutriționistă

„Termenul de „bulimie” provine din greacă bous („bou” și limos („foame”), indicând o foame intensă. În literatura medicală se definesc drept cazuri de îngerare a unor cantități foarte mari de alimente, combinate cu vărsături și alte metode de evacuare a mâncării. Deseori se pierde controlul în fața episoadelor de mâncat compulsiv, astfel bulimia poate deveni un obicei, un tabiet zilnic (cu evacuări ale bolului alimentar la fiecare masă). Frustrarea, vinovăția, scăderea respectului față de sine, pedeapsa sau compensarea (mai mult efort fizic, restricțiile calorice, detoxifierea etc.) sunt semne clare că ceva nu e în regulă și e nevoie să se apeleze după ajutor.

Suferă de bulimie mai mult femeile în perioada pubertății, deși s-au identificat în multiple cazuri, femei după vârsta de 35 ani. Aceste persoane au exigențe mari față de aspectul lor exterior. Modelele pe care le urmează pot fi diferite: influencerii de pe Instagram, actrițele sau vedetele TV, care au recurs la multe pentru a arăta astfel sau chiar prietenele sau colegele de școală etc. În realitate, bulimicii sunt persoane lipsite de încredere în sine ce caută aprobarea și acceptarea celor din jur. Și cu cât timpul trece, cu atât e mai greu de soluționat”, ne explică Victoria Ursu, medică nutriționistă.

Prețul cu care se plătește suplețea în lumea modei

„În ultima vreme, cazurile de adresare la nutriționist se întețesc. Chiar dacă au un corp de invidiat, fetele cu care lucrez prezintă grave carențe nutriționale (proteice, vitaminice și minerale), multe dintre ele nu pot concepe sau duce o sarcină. Deoarece și-au făcut obicei de a vomita după fiecare îmbucătură (chiar și după un fruct), alimentele nu reușesc să se asimileze. În aceste condiții, apar simptome precum oboseala și lipsa de energie, anemia, căderea părului, exfolierea unghiilor, tenul are un aspect nesănătos și altele, iar legate de emoțional: anxietatea, depresia, gândul la suicid.

Victoria Ursu, nutriționistă

Aproape toate mi-au zis că sunt influențate de fetele frumoase de pe Instagram, iar într-un caz am și lucrat cu un model de pe Instagram. A recunoscut că în lumea modellingului, bulimia este prețul cu care se plătește suplețea, multe dintre fete acceptându-l fără să conștientizeze efectele. Conștientizarea este primul pas, ca mai apoi să identificăm corect specialiștii care ne pot veni în ajutor”, precizează Victoria Ursu.

Totul se rezumă la plăcere și dorință

Ana Niculaeș, psihologă

„Rețele de socializare precum Facebook, Instagram, WhatsApp, Linkedln, Messenger, Twitter etc, activează centrele de recompensare din creierul uman, unde se eliberează dopamina. Aceasta creează sentimentul de dorință și plăcere. Această substanță este atât de puternică, încât cercetările au arătat faptul că, abținându-te de la a posta o poză sau un comentariu, poate fi mai greu decât să te abții de la consumul de țigări sau de alcool.

Același lucru se aplică și când vorbim despre verificarea notificărilor venite dinspre aceste rețele de socializare. Așa cum nu te poți abține din a da scroll continuu, în același mod nu poți ignora nici alertele. Aceste verificări obsesive sunt de fapt simptome care îți comunică în subconștient că ceva nu este în regulă cu comportamentul tău. Astfel, fără să-ți dai seama, te poți alege cu frustrări, îți pot scădea stima de sine și capacitatea de concentrare”, menționează psihologa Ana Niculaeș.

Imaginea idealizată a femeii

„În comparație cu Twitter, Facebook și YouTube utilizatorii Instagram resimt anxietate și stări de deprimare. Acest lucru se explică prin expunerea la imaginile idealizate ale altor femei, cupluri și viața în general. De exemplu, când fetele văd o poză care are multe aprecieri, automat o percep ca fiind valoroasă, indiferent de conținutul postării. Telefoanele performante oferă acces la internet și 92% din adolescente susțin că accesează zilnic internetul, dintre care 24% susțin că sunt conectate online mereu. Site-uri vizuale asemeni Instagram-ului atrag mai mult fetele decât băieții, care preferă mai mult jocurile video. De exemplu, filtre, make-up, lumini, unghiuri și poziții blurează diferența dintre realitate și ficțiune”, mai adaugă terapeuta.

Versiunea falsă a perfecțiunii

„Adulții și adolescenții, în special femeile și tinerele fete, se pot simți nesigure în pielea lor, văzând versiunea falsă a perfecțiunii altcuiva. Acest lucru poate duce la un nivel mai scăzut al satisfacției de viață și poate afecta drastic starea de spirit a unei persoane. O postare poate să genereze așteptări nerealiste la tinerii vizitatori. Imaginile, dar mai ales pozițiile de fotografii formează percepția sinelui prin asemănarea propriului corp cu poze care, de multe ori, sunt aranjate în așa fel încât, cel care apare în poză, să fie versiunea lui cea mai înaltă. Mulți nu au încercat încă să vizualizeze Instagram-ul cu detașare.

Ana Niculaeș, psihologă

Un studiu în cadrul universității Stanford a confirmat că tinerele nu realizează când sunt expuse informației false pe rețelele de socializare. Dacă ești părintele unei adolescente sau o tânără care își dorește să petreacă mai puțin timp pe rețelele de socializare, sunt nenumărate motive pentru a diminua din timpul de expunere, dar noi trăim într-o eră nouă și cu toții învățăm din mers. Este important să depunem mai mult efort în verificarea calității și veridicității informației expuse”, mai subliniază psihologa.

Semne care trebuie să-i pună în gardă pe părinți

„Conform Actului de Protecția Copilului online, vârsta minima pentru ca un copil să aibă un cont pe Instagram trebuie să fie de 13 ani, dar aceasta aplicație nu ține cont de acest lucru. Dacă copilul pare mai retras, mai închis, mai tensionat, anxios ori prezintă semne de alarmă care indică nevoia de comunicare deschisă – imediat trebuie să acționăm în a indentifica ce îi provoacă asta.

Unica modalitate de a afla dacă sunt sau nu dependenți de rețele este de la copii. Verificați cu ei ce li se potrivește în termeni de siguranță, reputație și managementul timpului online. Este prin interes sincer sau prin agresiune emoțională? Doar atunci când copilul se simte în largul lui, în comunicarea cu părintele poate să i se deschidă. În cazul în care prăpastia dintre generații este prea mare și copilul nu dorește să întreprindă măsuri pentru depăși dificultatea cu care se confruntă, recomandarea este să apelați cu ajutorul unui psiholog”, recomandă Ana Niculaeș.