La milocul lunii martie, s-a împlinit un an de când dragostea Tatianei Ciutac se împarte și înmulțește la 3 în fiecare zi. Acum, mămica eroină din Micăuți (Strășeni) îi vede mergând pe Otilia, Dumitrița și Anatol, iar din ochii lor culege putere și inspirație. Conștientă de faptul că nu-și va putea întreține familia din salariul de pedagog, Tatiana a decis să-și asculte inima. Puțini știu că a studiat Arte Plastice & Design, iar din mâinile ei pot să iasă adevărate opere handmade. În aceste zile, mămica solitară ne-a convins din plin de acest lucru. Ne-a mărturisit că își pune talentul în aplicare odată cu lăsarea serii, când tripleții adorm, iar ea își poate goni gândurile rele prin a făuri accesorii și articole adorabile de decor.

„Talentul meu l-am moștenit de la tata (iar el la rândul său de la bunicul) și l-am dezvoltat apoi la Facultatea de Arte Plastice & Design, a UPS  „Ion Creangă”, din Chișinău, unde mi-am făcut studiile. Aici am studiat diverse tehnici de prelucrare artistică a materialelor.

Îmi plac lucrurile realizate manual și în special să încerc tehnici noi de prelucrare a materialelor, întâlnite pe Google. Iar lucrările realizate le fac cadou, la diverse ocazii, așa că acasă nu prea am lucruri realizate de mine.

Slăbiciunea mea sunt florile, ele ne aduc zâmbetul pe buze, dar pentru că sunt trecătoare, am încercat să le imortalizez prin diverse tehnici de prelucrare (a pielii naturale, a țesăturii și mai nou – a hârtiei).

Pentru mine este și un mijloc de relaxare, prin care pot să mă calmez și să-mi adun gândurile, în plus – îmi face mare plăcere rezultatul final, de la care mă umplu de energie pozitivă.

Ceea ce fac eu nu pot spune că este o pasiune, pentru că nu m-am fixat la o singură tehnică, pe care să o studiez aprofundat. Pasiunea mea este arta. Am văzut că multora le plac lucrările handmade și am hotărât să îmi aplic și eu cunoștințele la realizarea cifrelor, a literelor, buchetelor de flori, figurine din bomboane etc. Toți au rămas încântați de rezultat.

Mă gândeam că aș putea să le fac și la comandă, pentru că salariul de profesor nu-mi va ajunge să cresc trei copii. Dar fiindcă nu m-am hotărât ce tehnică să aplic, am început să fac flori din hârtie, pentru a mă relaxa un pic. Apoi am început să le ofer în dar prietenilor, mulți îmi propuneau să fac la comandă, dar mi-e frică… poate cuiva nu-i va plăcea și lipsa de timp mă face să fiu nehotărâtă.

Copiii îmi ocupă tot timpul zilei, doar noaptea e „timpul meu”. Atunci pot să mă relaxez făcând ceva: flori, coșulețe, ca să-mi fie ocupate mâinile, căci prin asta îmi descarc tot negativul și oboseala zilnică. Asta îmi face plăcere îmi dă energie pentru a doua zi. Chiar dacă adorm și mă trezesc la ora 23, oricum realizez ceva, îmi pregătesc detaliile pentru flori sau încep o nouă floare.

În liniștea nopții, când nimeni nu mă deranjează, eu fac flori, flori care îmi umplu sufletul de bucurie.

Așa cum o floare de lotus se naște din apă, crește în apă și se înalță din apă pentru a sta deasupra ei neîntinată, la fel eu m-am născut în lume, am crescut în lume și am învins-o, trăind neîntinat de lume. – Buddha”

Foto: Arhiva personală, Irina Spinei Photography