Primul studiu care examinează utilizarea mai multor platforme sociale arată că există o legătură cauzală între timpul petrecut în aceste medii sociale și creșterea depresiei și singurătății. 

Pentru prima dată, cercetările efectuate de Universitatea din Pennsylvania bazate pe date experimentale conectează unele rețele de socializare cu scăderea stării de bine. Psihologul Melissa G. Hunt a publicat concluziile sale în Jurnalul de Psihologie Socială și Clinică, conform Sciencedaily.

Câteva studii anterioare au încercat să demonstreze că folosirea rețelelor sociale afectează bunăstarea utilizatorilor, dar au existat mai multe lipsuri care au afectat calitatea rezultatelor.

„Ne-am propus să facem un studiu mult mai cuprinzător și riguros”, spune Hunt, director asociat de formare clinică în departamentul de psihologie al Universității din Pennsylvania.

Experimentul: 10 minute de rețele sociale pe zi 

În acest scop, echipa de cercetare și-a proiectat experimentul astfel încât să includă cele trei platforme cele mai populare pentru un grup de studenți. Apoi, au fost colectate datele privind utilizarea aplicaţiilor active de social media aşa cum au fost acestea înregistrare printr-un sistem de urmărite automat al iPhone-urilor. Fiecare dintre cei 143 de participanți a finalizat un sondaj pentru a determina starea de spirit și bunăstarea la începutul studiului.

doc.ro

În plus, au trimis, timp de o săptămână, capturi de ecran în care sunt precizate procentele din baterie care au fost folosite pentru accesarea celor trei platforme sociale, pentru ca cercetătorii să poată măsura comportamentul acestora pe rețelele sociale.

Participanții au fost apoi repartizați aleatoriu într-un grup de control, în cadrul căruia utilizatorii și-au menținut comportamentul tipic de social media.

În grupul experimental, timpul petrecut pe Facebook, Snapchat și Instagram a fost redus la 10 minute pe fiecare platformă pe zi. Pentru următoarele trei săptămâni, participanții au trimis capturi de ecran cu procentele din bateriile telefoanelor folosite pentru accesarea celor trei platforme. Cu aceste date, Hunt a analizat 7 indici printre care se numără frica de a pierde („fear of missing out” – este motivul pentru care avem tendința de a ne verifica foarte des conturile la rețelele sociale, pentru a nu pierde ultimele noutăți), anxietate, depresie și singurătate.

„Folosirea rețelelor sociale mai puțin decât în mod obișnuit duce la scăderi semnificative atât în ceea ce privește depresia, cât și în ceea ce privește sentimentul de singurătate. Aceste efecte sunt deosebit de pronunțate pentru persoanele care au fost mai deprimate când au intrat în studiu”, susține cercetătoarea.

„Atunci când te uiţi la viaţa celorlalţi, mai ales la Instagram, este uşor să tragi concluzia că viaţa oricui este mai interesantă sau mai bună decât a ta”.

Concluzii: nu ar trebui renunțat de tot la rețelele sociale    

Hunt subliniază că constatările studiului nu sugerează că persoanele cu vârste între 18 și 22 de ani ar trebui să înceteze să utilizeze în totalitate rețelele sociale. De fapt, ea a construit studiul în așa fel încât să stea departe de ceea ce ea consideră un obiectiv nerealist. Lucrarea, totuși, susține ideea că limitarea timpului de ecran pe aceste aplicații nu ar putea face rău.

Unele studii despre rețelele sociale sugerează că inevitabil apare un fenomen de comparație socială. Atunci când te uiți la viața celorlalți, mai ales la Instagram, este ușor să tragi concluzia că viața oricui altcuiva este mai interesantă sau mai bună decât a ta. Deși studiul nu a determinat timpul optim pe care utilizatorii ar trebui să-l petreacă pe aceste platforme sau cea mai bună modalitate de a le folosi, Hunt spune că concluziile oferă două concluzii conexe care nu pot face rău niciunui utilizator de social media.

  •  În primul rând, o limitare a timpului dedicat rețelelor sociale reduce oportunitățile de comparație socială, spune ea. „Când nu sunteți absorbiți de clickbaitul din media socială, de fapt, petreceți mai mult timp făcând lucruri care vă vor face să vă simțiți mai bine în viața voastră”, detaliază cercetătoarea.
  • În al doilea rând, deoarece aceste instrumente sunt aici pentru a rămâne, este obligația societății să-și dea seama cum să le folosească într-un mod care să limiteze efectele dăunătoare. „Ca sfat general, aș spune: lasă telefonul în jos și fii alături de oamenii din viața ta.”

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: