Lactatele sunt alimente bogate în nutrienți necesari organismului, ce contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor, datorită aportului de proteine. În ultima perioadă, au apărut și controverse la acest subiect, drept urmare, dieta copiilor și bebelușilor reduce semnificativ laptele și produsele sale. Medicul nutriționist, Maria-Victoria Racu, este de părere că deși lactatele sunt foarte sănătoase și recomandate pentru o alimentație corectă, nu trebuie făcute excese de niciun fel.

„În alimentația copiilor produsele lactate (în special laptele, brânza și iaurtul) reprezintă o sursă importantă de calciu și vitamina D. Calciul este un mineral necesar pentru asigurarea tăriei masei osoase, iar vitamina D este cea care asigură absorbția calciului în organism.   

Densitatea oaselor crește odată cu anii și își atinge vârful în jurul vârstei de 20-25 de ani. Iată de ce este important să consumăm suficient calciu în copilărie, adolescență și în jurul vârstei de 20 de ani, pentru a ne asigura că oasele sunt suficient de puternice. Cu cât mai dezvoltată e masa osoasă la această vârstă, cu atât mai puțin probabilă este osteoporoza mai târziu”, a spus medicul nutriționist.

Cum îl încurajăm pe copil să consume lactate

„În primul rând, atrageți atenție la aspectul comportamental: este oare copilul presat să consume lapte sau lactate? Este cineva din familie care nu consumă lactate și îi oferă astfel un exemplu de urmat? Ulterior, la aspectul organoleptic – poate, nu îi este plăcut gustul, mirosul sau temperatura de servire”, menționează medicul nutriționist.

Dincolo de micile „mofturi” pe care le pot face copiii, există situații în care aceștia manifestă intoleranță la lactoză, ori alergii la produsele lactate.

„Cel mai important – urmăriți comportamentul copilului în urma consumului de lactate, cazurile în care apar semnele unei intoleranțe la lactoză, precum balonarea, diareea, crampele abdominale sau semnele unei alergii alimentare – erupții pe piele, mâncărimi sau furnicături în jurul buzelor sau a gurii, tuse sau dificultăți de respirație, vomă. În aceste cazuri, mergeți urgent la medic sau chemați ambulanța, după caz”, a mai adăugat Maria-Victoria Racu.

Medicul nutriționist susține că una dintre metode ar fi să-i preparăm copilului deserturile preferate cu produse lactate precum: iaurt, brânză dulce, smântână.

„Dacă nu există nici o îngrijorare pentru sănătatea micuțului, iar refuzul de a consuma lactatele este cauzat de un aspect comportamental, ar fi cazul să fim mai ingenioși în modul de servire a laptelui și a produselor lactate – în terciuri, supe-cremă, clătite, brânzoaice, pancakes, omlete, deserturi pe bază de lapte și lactate (de exemplu, cheesecake), smoothie cu fructe pe bază de lactate, iaurt cu fructe și cereale.

Nu trebuie să insistăm prea mult și să-i impunem să o facă. În schimb, le putem oferi laptele sau lactatele în porții mici, la o temperatură pe care aceștia o agreează. Se recomandă ca băuturile să fie servite în recipiente colorate, alături de pai. În cazul lactatelor solide, și aici servirea ingenioasă și colorată este deosebit de importantă. Cea mai bună soluție este oferirea propriului exemplu și consumarea, după caz, a acelorași alimente alături de copil. Și implicarea în procesul de gătit îl va motiva pe copil să consume produse lactate”, menționează Maria-Victoria Racu.

Produsele lactate pot fi introduse în meniul copiilor după vârsta de 7-8 luni, inițial în formă de brânză și iaurt, iar după vârsta de 1 an în formă de lapte integral.

„Între 1 și 3 ani copilul are nevoie de 3 porții de lactate pe zi (de exemplu, un pahar cu lapte, o bucată de brânză sau un iaurt mic).

Între 4 și 6 ani copilul are nevoie de 500 g de lapte și produse lactate, plus 20 g de cașcaval sau brânzeturi pe zi.

Între 7 și 12 ani copilul urmează să consume în jur de 400 g de lactate (lapte, chefir, iaurt) și 40-50 g de brânză pe zi.

În adolescență o cantitate de 500 g de lapte și produse lactate, alături de 50-100 g de brânză pe zi vor asigura adolescentului necesarul zilnic de calciu și de vitamina D.   

Alegeți laptele integral (3,2% grăsime) pentru copiii cu vârsta sub 2 ani și laptele slab (2%, 1%) sau degresat pentru copiii mai mari de 2 ani. Nu îi oferi copilului lapte crud, nepasteurizat, deoarece acesta poate cauza infecții severe”, a mai adăugat medicul nutriționist.

Autoare: Alina Mîndrilă

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: