Mesele copioase, cu produse pline de grăsimi și hipercalorice, după o perioadă de post, le creează probleme celor care nu dau dovadă de moderație. Pentru a afla cum putem preveni toxiinfecţiile alimentare sau alte probleme legate de digestie, am discutat cu medicul nutriționist, Cristina Cerevatenco.

„Indigestia este situația când sistemul digestiv nu reușește să proceseze corect alimentele din cauza deficienței de enzime digestive, a unui exces alimentar sau greșeli făcute în modul de a ne a alimenta. Rezultatul este o stare generală de rău cu simptome ce variază de la o persoană la alta, dar printre cele mai des întâlnite sunt – balonare, vomă, senzație de greață, durere resimțită în abdomenul superior, eructație, pirozis. De asemenea, senzația de sațietate care persistă multă vreme după masă este un alt semn că stomacul digeră cu dificultate alimentele consumate.

Excesele alimentare făcute în mod repetat, pot acutiza afecțiuni digestive cronice precum gastrita, pancreatita, colicistita care vor necesita și o intervenție rapidă din partea medicului”, susține Cristina Cerevatenco.

Deoarece nu există soluții minune care să refacă organismul după consumul alimentar exagerat, este recomandat să manifestăm moderaţie când vine vorba de cantitate.

„Tot ce e bun e bun cu normă, altfel se transformă în otravă. Acest lucru este valabil și când vorbim despre mâncare. Sistemul nostru digestiv are anumite capacități de a digera mâncarea, iar atunci când îi dăm prea mult de lucru – se epuizează rezervele de enzime digestive, alimentele nu vor mai fi digerate complet și se vor transforma într-o sursă de toxine formate în urma proceselor de fermentație și/sau putrefacție din intestin – mediu excelent pentru dezvoltarea bacteriilor patogene.

Unele alimente pot fi deja infectate cu anumite bacterii în cazul când nu sunt păstrate în condiții adecvate sau nu au fost pregătite corect. Un stomac sănătos ar trebui să aibă capacitatea de a neutraliza majoritatea agenților patogeni ce ajung în corpul nostru împreună cu mâncarea, însă atunci când facem un exces alimentar – nu ne mai putem baza pe această funcție de protecție a stomacului”, a mai spus Cristina Cerevatenco.

Prin alegerile alimentare pe care le facem putem combina plăcerea de a consuma preparate tradiţionale cu menţinerea stării de sănătate sau dimpotrivă, să ne confruntăm cu consecințe neplăcute.

„Totul începe cu stilul nostru de viață și cu ce facem zi de zi. Hidratarea este foarte importantă pentru funcționarea sistemului digestiv, deoarece apa reprezintă 99% din compoziția sucului gastric, 85% din a sucului biliar – dacă nu bem apă îndeajuns este evident că nici aceste organe nu vor funcționa eficient. O întrebare pe care ar trebui să ne-o punem atunci când ne uităm la farfuria noastră: mâncarea aceasta ce îmi oferă mie – minerale, vitamine sau o doză de plăcere ce va dura câteva minute plină de conservanți, coloranți, zahăr, lipsită de fibre și nutrienți? Când suntem conștienți care este scopul pentru ce mâncăm, devine mult mai ușor să facem alegeri alimentare sănătoase”, a mai spus medicul nutriționist.

Consumul necesar de fibre este un alt factor important când vorbim despre digestie. Alimentele procesate sunt lipsite de fibrele ce le găsim din natură – lucru ce duce la acumulări de resturi de mâncare în colon, un tranzit intestinal mai lent.

„Deci, salata nu ar trebui să lipsească de la masă! Pauza între mese fără ronțăieli și gustări mici. Un covrig, o ciocolată, un biscuit mâncat din jumătate în jumătate de oră ne afectează digestia. Se recomandă ca după o masă principală să avem o pauză de de 2-3 ore – timp în care putem consuma doar apă. Cina să se ia cu 3-4 ore înainte de a merge la culcare, altfel riscăm ca să rămână resturi de mâncare în stomac, ceea ce ne va afecta apetitul și ne va da o stare de ceață mentală dimineața”, a mai adăugat Cristina Cerevatenco.

Care sunt combinațiile greșite cel mai des folosite care ne pot adăuga kilograme în plus?

„Kilogramele în plus au cauze diferite, printre care și anumite probleme de sănătate. Însă, dacă vorbim despre digestie, o persoană ce își dorește să scadă din greutate ar fi bine să respecte câteva reguli simple:

– să aibă grijă să își ia meselor principale în zi, să nu sară peste o masă căci aceasta va fi recuperată caloric instinctiv seara (calorii ce se depun ca grăsime)

– adăugarea în dietă a mai multor legume, cereale integrale, leguminoase ce vor veni cu necesarul de fibre, dar vor oferi și sațietate pe termen lung, ceea ce previne pofta de dulce

– consumul de grăsimi sănătoase (avocado, nuci, semințe, uleiuri presate la rece, pește gras, ș.a.) și diminuarea cantității consumate de grăsimi saturate

– evitarea consumului de carbohidrați simpli (zahăr, făină, băuturi carbogazoase, sucuri, ș.a.) și optarea pentru carbohidrați complecși – cereale integrale, fructe, leguminoase (fasole, linte, năut), pâine din făină integrală – aceștia sunt o sursă bună de energie ce se asimilează lent fără riscul de a crește în greutate”, susține medicul nutriționist.

Potrivit specialiștilor, cantitatea de calorii ingerată la o singură masă festivă de sărbători poate atinge numărul de 4500 de calorii și 229 de grame de grăsime – o avalanșă de mâncare pe care organismul este forțat să o gestioneze.

„Combinațiile alimentare sunt recomandate pentru a ne îmbunătăți digestia, dar nu sunt bătute în cuie. Faptul că vom combina carnea doar cu legume ne va face să observăm că vom digera mult mai ușor acea mâncare, iar starea de lentoare de după masă va dispărea.

Grăsimile prelungesc perioada de digestie, iar faptul că vor evita să mai adăugăm maioneză pe bucata de carne la fiecare masă, ne va permite să scăpăm de senzația de arsură la stomac, de starea de „greu” după ce am mâncat, și evident un minus la cântar. Maioneza este o sursă de calorii pe care persoana de multe ori nu conștientizează că le consumă și apoi se întreabă „oare de ce mă îngraș?””, menționează medicul nutriționist.

Cristina Cerevatenco susține că diversitatea este un principiu de bază al alimentației sănătoase. De aceea ar fi binevenit să avem pe masa noastră de sărbătoare alimente cât mai variate care se vor completa reciproc din punct de vedere nutrițional, iar meniul copiilor ar trebui să fie colorat și sănătos.  

„Copii au nevoie de un meniu mai consistent decât la adulților, deoarece sunt foarte activi, iar corpul lor în perioada de creștere are nevoie de „material de construcție” – proteine, energie – grăsimi și carbohidrați, vitamine, minerale. Este de la sine înțeles că îți poți lua toți acești nutrienți valoroși doar din alimentele naturale, nicidecum din alimentele procesate cu o compoziție dubioasă. Alimentele principale în dieta copiilor sunt: surse de proteine calitative – carne slabă, pește, ouă, lactate, grăsimi sănătoase – uleiuri presate la rece, nuci, semințe, pește gras, măsline, avocado, carbohidrați – cereale integrale, cartof dulce, leguminoase, pâine integrală, fructe, rădăcinoase”, a mai spus Cristina.

Dacă vorbim despre dulciuri, pentru că vor fi răsfățați în această perioadă la maxim de cei dragi cu delicii de acest fel, este binevenit să nu facem abuz.

„Dulciurile ar trebui să fie o bucurie apreciată de copil. Atunci când copilul primește zilnic dulciuri, el nu va mai aprecia valoarea acestora și le va consuma din obișnuință la fel cum ar mânca mâncare – lucru ce îl aruncă într-o dependență de zahăr și care vine la pachet și cu anumite riscuri pentru sănătate.

Este dificil să spunem câte dulciuri pot consuma copiii. Ceea ce pot spune cu siguranță este faptul că dulciurile sunt ultimele alimente de pe listă pe care ar trebui să le consume un copil. Atât timp cât el nu și-a luat necesarul de proteine calitative, grăsimi sănătoase, carbohidrați complecși, fibre, legume, fructe, apă – nu ai de ce să îi dai copilului dulciuri. Personal, consider că dulciurile ar trebui să fie date copiilor de 2-3 ori în săptămână, nu mai des. În restul timpului să li se ofere fructe, nuci, checuri din făină de hrișcă sau integrală, batoane de cereale cu fructe uscate și alte gustări sănătoase fără zahăr”, a mai adăugat medicul nutriționist.

Aveți grijă de voi!

Autoare: Alina Mîndrilă

Citește și: Cum ajutăm copiii să aibă încredere în ei. Doina Adașan, logoped: „Părinţii au rolul definitoriu în procesul de construire a stimei de sine”

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: