Sănătatea generală și fizică este strâns legată de sănătatea mintală. În această perioadă, din păcate, multor oameni „le este frică” se recunoască că au o problemă mintală precum depresia, anxietate, psihoză, etc., astfel se ajunge la unele consecințe groaznice. Ministerul Sănătății cu suportul Uniunii Europene a susținut un webinar cu tematica: „Sănătatea mintală: combatem miturile și stereotipurile”.

În cadrul acestui webinar a fost prezentă Jana Chihai, psihiatru și psihoterapeut, care și-a împărtășit cunoștințele din domeniu și a venit cu sfaturi, Tatiana Placintă, prezentatoare TV, care a povestit despre experiența prin care a trecut atunci când a suferit de depresie, iar în rol de moderator al evenimentului a fost Sergiu Toma, psiholog.

Ce mituri persistă în societatea noastră cu privire la sănătatea mintală?

  • „Dacă apelezi la un specialist care începe cu litera greacă „psi” înseamnă că ești nebun”;
  • „Oamenii nu se adresează de frică să nu fie etichetați ca fiind nebuni”;
  • „Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt agresive”;
  • „Dacă apelezi la serviciile de sănătate mintală înseamnă că tu ești lenos”.

„Sunt o mulțime de mituri care finalmente nu au niciun temei și nu sunt adevărate, de aceea trebuie să vorbim foarte mult despre asta și chiar sunt studii care demonstrează că oamenii cu probleme de sănătate mintală sunt de două ori mai puțin agresive decât ceilalți oameni care se consideră sănătoși”, conchide specialista Jana Chihai.

„De multe ori în societatea noastră este confundat conceptul de om puternic. Se consideră că omul puternic este cel care tace, care nu spune, care nu plânge, care nu-și arată vulnerabilitatea, dar de fapt asta este o slăbiciune foarte mare, pentru că finalmente ea ne joacă festa, ea ne duce spre o problemă de sănătate mintală. Puterea omului este în a înțelege că este într-o dificultate și a cere ajutor, asta este puterea” a mai adăugat psihiatra.

Prezentatoarea TV Tatiana Placintă a povestit despre experiența sa și a recunoscut că atunci când a simțit că nu mai face față și are nevoie de ajutor a apelat la un centru comunitar de sănătate mintală, accentuând că toate serviciile i s-au acordat gratis, în baza poliței medicale.

„Când aud oamenii că spun: „Eu am depresie, eu m-am trezit dimineață și nu vreau să merg la lucru”, asta nu este așa și depresia este mult mai diversă. Eu niciodată nu m-am gândit că eu am depresie și că aș putea să am depresie. Spuneam: „Eu depresie? Iată iarăși același termen! Eu – așa de puternică, dacă eu munții îi mișc din loc și după îi duc unde îmi trebuie mie, eu să fac depresie? Imposibil!”. Eu am ajuns la medic și mi-am dat seama că acesta într-adevăr este un proces de lungă durată, la mine asta demult se întindea și eu ar fi trebuit demult să mă adresez”, a spus Tatiana.

Prezentatoarea a sugerat că medicii de familie ar trebui să aibă o conexiune directă cu aceste centre comunitare de sănătate mintală, astfel specialistul va înțelege atunci când pacientul este afectat de o posibilă depresie, anxietate sau nevroză.

Jana Chihai a fost de acord cu cele spuse de Tatiana și a confirmat că într-adevăr medicul de familie trebuie să cunoască câteva stări (anxietatea, psihoza, depresia, adicțiile și demența) și care sunt semnele lor de manifestare, pentru că medicul de familie este cel care își cunoaște cel mai bine pacienții și cel care contactează cu ei cel mai des.

Deja se fac pași bine definiți pentru implementarea acestei idei, iar practic mai mult de jumătate din toți medicii de familie din R. Moldova au fost instruiți la acest capitol.

Istoria Tatianei

Tatiana Placintă a urmat un tratament medicamentos de tratare a depresiei, i s-a recomandat și psihoterapia însă prezentatoarea a optat doar pentru prima metodă.

„Una din principalele probleme, probabil, care trebuia de rezolvat medicamentos, era insomnia, care era instalată deja de foarte mult timp și ea genera deja stări și reacții agresive în unele cazuri. Eu eram atât de epuizată fizic că eu nu aveam puteri să mă ridic din pat și să fac niște lucruri elementare”, a mărturisit Tatiana.

„Depresia arată urât de tot de fapt în practică, pentru că depresia asta e când un om poate să stea în pat o săptămână întreagă și să nu se ridice de acolo, doar maxim pentru a merge la toaletă. Depresia miroase urât, dar miroase de-a dreptul urât, pentru că tu nu te speli. Eu am trecut prin asta, ajungeam la baie, îmi luam periuța de dinți în mână, îmi puneam pasta de dinți pe ea și îmi dădeam seama că asta este un efort atât de mare, ca eu să-mi spăl dinții, și eu lăsăm totul cu gândul că oricum nu am să ies azi din casă. Și tu stai foarte mult timp în pat, tu dacă ai o săptămână liberă, tu o să petreci tot timpul în pat, fără să faci duș, fără să te speli pe dinți, fără nimic. Tu dacă ai mâncat, ai lăsat farfuria murdară lângă tine. Ea stă acolo de trei zile, tu pășești peste ea, dar tu nu ai puteri să te apleci să o iei și să mergi la chiuvetă și să o speli. Tu nu ai puteri să te schimbi în alte haine, nu să faci duș, dar simplu să iei și să schimbi haina de pe tine, tu nu ai puteri de nimic. Ridicatul din pat pentru tine deja este un efort colosal. Tu te ridici din pat să mergi până la WC și deja te simți sleit de puteri și nu mai vrei nimic. Tu poți să nu mănânci trei zile în continuu pentru că tu ai băut un gât de apă și îți ajunge. Asta e o chestie grea de înțeles”, a mai adăugat ea.

Tatiana a spus că s-a adresat unui specialist în momentul în care a realizat că își poate pierde job-ul sau va pierde oamenii dragi din viață, iar familia a susținut-o în această decizie.

Cum ar trebui membrii familiei să ajute persoanele dragi atunci când se confruntă cu asemenea probleme?

Persoanele apropiate trebuie să fie empatice cu acest membru ai familiei, adică să încerci să înțelegi ce simte el și în ce situație se află, să fie o acceptare necondiționată, fără „scoatere de ochi”, cum afirmă psihoterapeuta, de asemenea susținerea și ascultarea activă.

Discuția cu propria persoană este un fel de psihanaliză pe care o faci singur acasă și care te ajută să previi aceste boli: „Cel mai important om din viața ta, ești tu!”, „Noi trebuie să facem ceea ce ne aduce plăcere. Atunci când noi o să înțelegem asta, o să fim mai puțin vulnerabili la toate stresurile exterioare de zi de zi și față de toate nocivitățile”, spune Tatiana.

Bărbații mult mai rar apelează la servicii de sănătate mintală

„Da într-adevăr bărbații fac acele tulburări de anxietate și depresive mai rar decât femeile, atunci când sunt legate de stres, pentru că femeile, ipotetic, sunt mai emoționale”, spune psihoterapeuta.

O altă cauză ar fi că bărbații nu apelează la așa servicii din cauza stereotipului, care i se insuflă de mici, că trebuie să fie puternici și să nu plângă sau să nu își arate sentimentele.

„Vreau să va zic că atunci când ajung bărbații la psihiatru, deja este foarte complicat, foarte sever, și câteodată este mult mai greu să ajuți un bărbat pentru că el este cu mult mai închis și se află în „închisoarea” acestor stereotipuri, este cu mult mai limitat și iese cu mult mai greu din această stare”, a mai adăugat Jana Chihai.

Webinar-ul despre sănătatea mintală a fost realizat în cadrul campaniei #cumtesimtiazi implementată de Ministerul Sănătății Republicii Moldova cu susținerea biroului Organizației Mondiale a Sănătății și al Uniunii Europene.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: