Restricțiile impuse de criza pandemică au dus la creșterea semnificativă a cazurilor de violență în familie. Potrivit unui studiu privind impactul COVID-19 asupra egalității de gen în Republica Moldova, 46% dintre femeile respondente se tem de violența domestică. Numărul apelurilor către linia de asistență a crescut cu 35%, de la izbucnirea pandemiei.

Subiectul a fost pus în discuție în cadrul dialogului public „ORANGE ALERT Pandemia nu a oprit violența în bază de gen”. Reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai asociațiilor obștești, profesioniști din domeniul prevenirii violenței în bază de gen – în total 70 de participanți, au discutat despre problemele, dar și eforturile depuse pentru a reduce violența împotriva femeilor. Evenimentul s-a desfășurat pe 7 decembrie 2020 în format mixt, online și în UTA Găgăuzia, în incinta primului centru din regiune de asistență pentru victimele violenței, care a fost inaugurat în aceeași zi.

„Femeile supraviețuitoare ale violenței au nevoie de găzduire, acces la servicii medicale și, respectiv, au nevoie de servicii integrate, inclusiv acces la servicii juridice. Violența rămâne în continuare un obstacol care nu permite femeilor să beneficieze plenar de drepturile lor”, a declarat Dima Al-Khatib, reprezentantă rezidentă PNUD în Moldova, la deschiderea evenimentului.

Dialogul public și-a propus să ridice nivelul de conștientizare și să identifice soluții pentru a asigura un răspuns coordonat la cazurile de violență față de femei și fete, cu accent pe accesul la justiție pentru supraviețuitoarele violenței împotriva femeilor și fetelor, dar și pe soluțiile locale deja implementate cu suportul partenerilor de dezvoltare.

„Credem cu certitudine că violența în bază de gen este un fenomen care derivă din inegalitățile de gen și care rămâne în continuare una dintre cele mai mari încălcări ale drepturilor omului, nu doar în Moldova, dar și la nivel global”, a declarat Anna Lyberg, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova.

Participanții au discutat în cadrul a două sesiuni tematice, pe marginea celor mai recente modificări ale cadrului normativ, care abordează violența împotriva femeilor și fetelor, prevederilor Convenției de la Istanbul și impactul acesteia asupra legislației naționale, problemelor curente care țin de necesitatea unui răspuns coordonat din partea profesioniștilor din sectorul justiției, precum și de crearea și prestarea efectivă a serviciilor de asistență socială.

Legislația națională cu privire la prevenirea și combaterea violenței în bază de gen este avansată, au căzut de acord cei prezenți la dialog. Totodată, s-a accentuat că o prioritate pe agenda legislatorilor trebuie să fie ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul). Acesta este tratatul internaţional cel mai cuprinzător, care recunoaște fenomenul violenţei împotriva femeilor drept o violare a drepturilor omului şi o formă de discriminare. Republica Moldova a semnat Convenția în 2017, următorul pas fiind ratificarea.

La nivel local, e nevoie de servicii pregătite să reacționeze în cazuri de violență, precum și de comunicarea promptă între specialiști (poliție, asistență socială, medici, profesori, educatori), echipa multidisciplinară fiind un model de urmat și de preluat în toate comunitățile.

Totodată, e nevoie de a oferi autorităților publice locale mai multe instrumente și împuterniciri autorităților publice locale pentru combaterea eficientă a violenței împotriva femeilor.

Uneori, victimele ajung să bată la ușa Oficiului Avocatului Poporului

„La Oficiul Avocatului Poporului se adresează foarte multe persoane care nu sunt ascultate până la capăt de polițiști, de avocat. Ele aveau nevoie de o asistență profesionistă, pentru că probleme erau multiple. Fiecare beneficiar când vine la centru așteaptă o asistență, un ajutor calificat”, a spus Svetlana Mironova, Oficiul Avocatului Poporului, UTA Găgăuzia.

Acum că în UTA Găgăuzia este funcțional un centru care va sprijini femeile care au trecut prin experiența violenței domestice, e nevoie de a crea și un serviciu care să consilieze agresorii, este de părere Vitalii Derevenco, șeful Direcției justiție, UTA Găgăuzia: „Va trebui să mai deschidem un centru pentru agresori, unde aceștia ar putea beneficia de asistență psihologică. Serviciile de probațiune vor fi implicate să soluționeze anumite situații”.

Pe timp de pandemie, victimele violenței în familie s-au ciocnit de bariere în accesul la justiție. E nevoie de un mecanism care să asigure eficiența procesului de examinare a dosarelor în condiții de pandemie, astfel încât să nu existe tergiversări și blocaje în examinarea cauzelor. E nevoie de a clarifica cum are loc accesul în sala de judecată pentru victimă, învinuiți și martori în contextul pandemiei.

O altă recomandare a participanților la dialog este acordarea suportului la completarea și pregătirea documentației necesare pentru a iniția un proces. Un mecanism care trebuie promovat este asistența juridică garantată de stat, la Comrat activând un oficiu teritorial care oferă gratuit asemenea servicii cetățenilor.

„Nu doar la Chișinău trebuie să facem diferite activități unde să vorbim despre violența în familie, suntem obligați să-i informăm și pe locuitorii noștri din regiunile Republicii Moldova că această problemă există. Trebuie să muncim foarte mult cu generația tânără, trebuie să-i educăm corect pe tinerii noștri, fete și băieți”, a conchis Guvernatoarea UTA Găgăuzia, Irina Vlah, gazda evenimentului.

Dialogul public a fost organizat de PNUD, Suedia și Executivul UTA Găgăuzia.