În ajunul Zilei Europene Împotriva Obezității, marcată pe 22 mai, ne-am propus să aflăm ce duce la obezitatea infantilă, care sunt riscurile și ce pot întreprinde părinții pentru a evita sau pentru a remedia această problemă. Specialista în nutriție, Maria-Victoria Racu, ne-a vorbit despre cât este de importantă formarea unor deprinderi alimentare sănătoase cu mult înainte de planificarea sarcinii.

Ne aflăm astăzi în mijlocul unei epidemii a obezității, în care copiii au un rol nu mai puțin important. De fapt, 6,7% copii din lume sunt obezi, iar fiecare al treilea copil din Europa are un exces de kilograme. În Moldova 11% din copii sunt supraponderali și 2,2% – obezi (date din raportului sumar al studiului de evaluare a comportamentelor de sănătate ale copiilor de vârstă școlară, 2014).

Vorbind despre obezitatea copiilor, avem tentația să blamăm genetica, societatea, vârsta rebelă adolescentină, „trend-urile” din comunitățile de copii, rețelele de socializare, publicitatea agresivă și aranjarea produselor la raft care țintește în special copiii, legea și politicienii, la urma urmei. O fi, nu am cum să neg, și astea factori de risc.

Obezitatea copilului începe în familie

Însă, rar întâlnim afirmația care pornește, de altfel, de aproape, chiar de la origini: familia și deprinderile alimentare ale părinților, alături de exemplul pe care îl oferă, se fac vinovate, în mare parte, de kilogramele în plus și de alegerile alimentare pe care le face copilul. Deși savanții declară că deprinderile alimentare din familie se fac vinovate doar în proporție de 11% de obezitatea copiilor, unele studii mari, care au anchetat mii de mame, au demonstrat că în mare parte, ceea ce mănâncă adulții, ajunge și în farfuriile copiilor.

De altfel, lucrând ani la rând cu copiii și instruindu-i în alegerile alimentare, am înțeles că dascălii, nutriționiștii, medicii și activiștii civici îi pot instrui pe copii la nesfârșit, demonstrându-le filmulețe, exemple ilustrate sau experimente. Însă, dacă după aceasta copilul va fi prins de mânuță de părintele său și dus pentru a fi „recompensat” la cel mai apropiat local de fast-food, eficiența instruirii se apropie de zero. Chiar și înarmat cu argumente proaspete, copilul nu este în stare să convingă un adult format, care îi și mai zice: „dacă nu mănânci tot, flămând rămâi”.

Foto: Pexels.com

Adresare mamelor

De fapt, adresându-mă la mame, aș accentua că probabilitatea obezității copilului se mărește considerabil chiar în perioada de planificare a sarcinii. Savanții au realizat un șir de cercetări care au demonstrat: copiii ai căror mame au fost obeze (cu un Indice al Masei Corporale de peste 30) înainte de sarcină au fost de trei ori mai susceptibili de a fi supraponderali comparativ cu copiii ai căror mame erau în greutatea lor ideală înainte de sarcină.

Ulterior, kilogramele în surplus acumulate în timpul sarcinii (peste 15 kg) și deprinderea de „a mânca pentru doi” aduce cu sine problema „obezității celor doi” – a mamei și a copilului. În plus, în timp, alimentația defectuoasă din familie determină, potrivit cercetătorilor, o preferință a copiilor pentru alimentele grase și un stil de alimentație cu un exces de toate, dar cu un aport redus de fructe și legume.

Ce riscă copilul obez?

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, SUA, un copil obez are o probabilitate mai mare să sufere de tensiune arterială sporită și un nivel înalt al colesterolulului din sânge, care sunt factori de risc pentru bolile de inimă. În teza sa de doctor în științe medicale pediatrul moldovean Dolapciu Elena își împărtășește datele obținute: 36,7% din copiii supraponderali și 52% din copiii obezi studiați aveau tensiunea arterială majorată.

Printre alte riscuri firești ale obezității copilului se numără toleranța modificată la glucoză, rezistența la insulină, diabetul zaharat de tip 2, astmul bronșic, probleme articulare (la copil!), boala ficatului gras, calculi în vezica biliară și refluxul gastroesofagian. După astea mai vine depresia și anxietatea, tachinarea din partea colegilor și scăderea calității vieții (a bunăstării fizice, emoționale, sociale și a activității școlare). Să nu uităm și de probabilitatea foarte mare de a rămâne obezi și la vârsta de adulți.

Ce poți face pentru copilul tău?

– Atunci când planifici o sarcină, ai grijă să fii în greutatea ta ideală sau, cel puțin, în limita valorilor normale a Indicelui Masei Corporale. O faci pentru tine și pentru copilul tău.

– Controlează-ți poftele și aportul alimentar în sarcină. În mod ideal nu ar trebui să treci de pragul de 11-15 kg în plus în timpul sarcinii dacă greutatea îți este normală, 6-11 dacă ești supraponderală și 4-9 dacă ești obeză.

– Dacă ai de ales între sarcina naturală și cea cezariană (desigur, dacă nu există indicații medicale stricte pentru intervenția cezariană), alege-o pe cea naturală. Unele studii demonstrează că nașterea prin intervenția cezariană ar putea mări riscul obezității copilului (probabil din cauza modificării microflorei intestinale).

– Alăptează prioritar la sân. Copiii alimentați în acest mod au o probabilitate cu 22% mai mică de a suferi de obezitate comparativ cu cei alimentați artificial. Alăptează-l pe cel mic minim 6 luni.

– Nu introduce alimentele solide înainte de vârsta de 4 luni. În așa fel copilul va avea un risc de minim 1,5 ori mai mic de a fi obez.

– Nu te grăbi să adaugi zahărul în alimentația copilului. Fă-o după vârsta de 2 ani. Astfel vei reduce riscul să îi placă ulterior băuturile dulci și alte alimente hipercalorice.

– Ai grijă cu ce îți hrănești familia. Asigură-ți ție, soțului, copiilor mai mari și altor adulți cu care locuiți în aceeași casă un aport suficient de fructe, legume de sezon, cereale integrale și surse de proteine (carne, pește, ouă, lactate, leguminoase, nuci și semințe). Creează un regim alimentar stabil pentru toți membrii familiei.

– Schimbă-te tu, evită alimentele hipercalorice și fast-food-ul. Dacă ai căutat un motiv să te alimentezi sănătos, apariția copilului este cea mai bună ocazie.

Oferă-i celui mic propriul exemplu, astfel vei fi sigur că va fi bine, sănătos și fără kilograme în plus.

Autor: Maria-Victoria Racu, medic nutriționist.

Foto: Instagram / Maria-Victoria Racu, Pexels.com