Obezitatea este considerată boala secolului XXI și afectează din ce în ce mai mult și copii. În 2016 conform raportului OMS 1,9 miliarde de adulți (39%), 41 milioane de copii sub 5 ani și 340 de milioane de copii de 5-19 ani au fost supraponderali, iar acest număr este preconizat să crească.

Nutriționista Lilia Rața susține că responsabilitatea de a asigura acele condiții care favorizează o greutate optimă a copilului îi revine părintelui. El este cel care face cumpărăturile, pregătește masa și poate influența direct activitățile zilnice ale acestuia. Dacă conștientizează părintele acest aspect, atunci avem soluționată o parte a problemei.

„Obezitatea este o tulburare cronică a stării de nutriție caracterizată prin creșterea greutății corporale pe seama țesutului adipos, ce rezultă dintr-o lipsă de corelare între aportul caloric crescut și cheltuielile energetice reduse. Cu alte cuvinte, mai multe calorii aduse în corp decât utilizat. Iar,  în mare parte aceste calorii vin din produse cu valoare nutrițională joasă, bogate în calorii dar sărace în vitamine, minerale, fibre, fitonutrienți.

ziarul21.ro

Un părinte poate stabili dacă copilul său este supraponderal cu o simplă formulă, de a calcula indicele de masă Corporală (IMC), în funcție de raportul dintre greutate și înălțimea copilului, raportat la vârstă și sex.

Rezultatul obținut se compară cu datele din Tabelul ”indexul de masă corporală la copii și adolescenți.

De exemplu băiat – 7 ani,

Înălțime – 1,30 m

Greutate – 25,5 kg

25,5 (kg): 1,30 2(m) = 15.08 IMC ( greutate normală).

De fapt, un părinte își dă seama dacă este supraponderal sau obez copilul prin aspectul fizic, care se manifestă prin prezența țesutului adipos în jurul taliei, la gât, la brațe, picioare”, a spus nutriționista Lilia Rață.

Obezitatea infantilă este considerată una dintre cele mai serioase probleme de sănătate publică ale acestui secol, iar apariția acestei afecțiuni presupune mai mulți factori. 

„Un mic procent are o cauză medicală serioasă, cum ar fi condițiile genetice, disfuncții de metabolism, aici se intervine prin analize, medici de specialitate și tratamente specifice. Dar deseori e vorba despre obiceiurile alimentare familiale nesănătoase și lipsa de mișcare. Crearea obiceiurilor alimentare sănătoase timpurii este cea mai eficientă metodă de menținerea greutății și sănătății  la nivelul optim pe termen lung.

Cel mare factor de risc este accesul copiilor la tot feluri de mâncăruri și produse procesate, cu conținut bogat în zaharuri și grăsimi, dulciuri, patiserii, băuturi carbogazoase, fast-food, carne grasă, excesul de proteine, mâncăruri procesate, chipsuri, mezeluri, lactate de proastă calitate”, adaugă nutriționista.

Potrivit nutriționistei, fiecare centimetru în plus din circumferința abdominală conduce mai aproape de diagnosticul de obezitate. Astfel de modificări sunt începutul unor boli cronice, care se instalează lent și care pot avea consecințe grave.

Accesul la cantitate mare de mâncare necalitativă, care nu au decât să aducă aport caloric mare cu puține elemente nutritive, care favorizează creșterea în greutate, apariția inflamațiilor, suprasolicitarea organelor digestive.

Un alt factor important este mișcare, care s-a redus considerabil la copii în ultimele decenii. Lipsa regulată a activitățile fizice, responsabilităților casnice, presupune să cheltuie mai puțină energie, iar o bună dezvoltare, inclusiv musculară și osoasă presupune mișcare și efort ”, a mai spus Lilia Rața.

Obezitatea la copii nu înseamnă doar kilograme în plus, ci stimă de sine scăzută, puțini prieteni, depresie, plus alte boli cu risc major pentru cei mici.

„Cum ar fi cele cardiovasculare, hipertensiune arterială, diabet zaharat tip 2, depresii, sindrom de apnee în somn, îmbolnăvirea ficatului și altor organe, oase slabe, imunitate scăzută. Copii și adolescenții obezi au tendința să păstreze această stare de supraponderabilitate și la maturitate, dacă nu se acționează la timp. Stima de sine scade semnificativ la adolescenții obezi, ei tind să se izoleze, să fie rușinați de greutatea lor, socializarea cu semenii săi este limitată, nu mai interacționează activ cu viața socială iar acest factor îi pot determina să fie mai depresiv și să se refugieze în mai multă mâncare.

În primul rând trebuie să conștientizăm cât este de important să le dezvoltăm copiilor obiceiuri de viață sănătoase, aici mă refer la alimentație și mișcare. După conștientizare vin acțiunile, doar ele oferă un rezultat vizibil și eficient”, menționează nutriționista.

doc.ro

În alimentația modernă zahărul devine prezent în majoritatea produselor, iar magazinele abundă în dulciuri cu cantități uriașe de grăsimi hidrogenate, alimente puternic procesate, băuturi dulci, iar toate aceste lucruri au consecințe grave asupra sănătății copiilor.

Primul pas este să reducem cantitatea de zahăr consumat zilnic. Înlocuim dulciurile din comerț cu gustări de fructe proaspete sau uscate. Fructele va oferi acel dulce căutat, va satisface poftele și nu creează dependență la fel cum o face zahărul rafinat. Pentru a îndeplini cu succes acest pas, e nevoie de prezența fructelor acasă. 

Copilul tău prefer sucuri sau băuturi dulci carbogazoase? Atunci încearcă să-i pregătești un smoothie din pulpa fructului îndulcit cu miere și curând va îndrăgi această băutură delicioasă și nutritivă. Doza zilnică de zahăr recomandată copiilor este de 3 -5 lingurițe de zahăr ( inclusiv și cel din miere și fructe)”, a mai spus nutriționista.

Evitați produsele care conțin pe etichetă uleiuri hidrogenate, parțial hidrogenate, ulei de palmier, uleiuri rafinate, margarina. Acestea au efecte devastatoare pentru orice om, iar copiii sunt mult mai sensibili.

„Adu un aport de grăsimi calitativ, sănătoase care provin din produse integrale: carne, pește, semințe, nuci, unt, avocado, ulei de măsline sau uleiuri presate la rece. La fel este important modul de pregătire a meselor, cantitățile și combinațiile alimentare. Evitați prăjelile în baie de ulei, farfurii cu multă mâncare, respectă raportul 20% produse de origine animală, 80% produse de origine vegetală pe parcursul unei zile.

csid.ro

Evită la maxim mezelurile procesate și brânzeturile, cașcavalurile cu grăsimi hydrogenate. Mai bine procurăm puțin dar de calitate, iar dacă copilul își dorește salam, avem opțiuni de salamuri de casă, putem chiar să experimentăm pregătind salam din carne sigură.  O porție de cereale instant dulci cu lapte conțin în jur de 400 kcal/100gr, (acesta fiind bogat în zaharuri rafinate )  pe când un terci din ovăz cu fructe conține 240 kcal/100 gr. Aportul suficient de fibre la copii joacă un rol esențial în menținerea sănătății pe termen lung.

Nevoia de mișcare, copii de felul lor sunt activi, ei pot sări, alerga prin casă fără un anumit motiv. Nu le limităm această necesitate, prin restricții de ”fii cuminte, nu sări, nu alerga”, adaugă nutriționista.

Prezența televizorului, a telefoanelor și jocurilor online blochează instinctele de mișcare ale copiilor.

„Modul părinților de a fi mereu prinși în activități, îi face pe copii să-și găsească o ocupație confortabilă cu gustări confortabile. Revizuiți prioritățile și includeți mai multă mișcare în rutina zilnică. Jocuri în aer liber, bicicletă, trotinetă mecanică, role, tenis, alergat, mers pe jos pur și simplu, orice mișcare aduce beneficii incontestabile sănătății. Doar pornește procesul, este atât de plăcut.

doc.ro

De la început nu e nevoie să interzicem drastic accesul la produsele care place copilului, o facem treptat limitând și înlocuind alimentele nesănătoase cu cele sănătoase. Iar, de fiecare dată încearcă să explici pe înțelesul copilului de ce am ales acest produs și ce beneficii aduce. Blândețea și răbdarea părintelui joacă un rol esențial în depășirea acestei perioade. O bună strategie este să alegeți o zi din săptămână să mâncați orice desert. Astfel, copilul va înțelege că nu i sa interzis categoric, iar peste o perioadă vei observa scăderea tendinței de a consuma dulciuri și alimente nesănătoase)”, a mai spus nutriționista.

Adăugarea în greutate presupune un exces de calorii, iar dacă de fiecare dată vom goli farfuria, chiar dacă ne simțim sătui, vom vedea rezultatul în oglindă.

„Din momentul în care mâncăm, după timp de 20 de minute, vine senzația de sațietate, controlată de hormonul leptin. La fel se referă și copiilor, ei se conduc foarte bine de instincte. Dacă simte că ”nu mai vreau, m-am săturat„, atunci așa rămâne. Dacă vom insista de fiecare dată să termine din farfurie stomacul va avea tendința de a se majora, astfel treptat va crește porțiile. Grija părinților, buneilor este una sănătoasă, doar nu trebuie exagerată. În cazul unui copil obez, se reduce din cantitățile de mâncare, fiind înlocuite cu mâncare nutritivă, voluminoasă, dar slab calorică.

Părintele este factorul decisiv, pentru că este în puterea lui să facă schimbări, el este exemplul pentru copilul său.  Nu poți să-i spui copilului că nu ai voie dulce, pe când părintele își procură deserturi sau chipsuri)”, susține Lilia Rața.

csid.ro

Schimbarea obiceiurilor alimentare se începe cu și pentru toată familia, iar părinții trebuie să acționeze în comun, inclusiv și cu buneii.

„Se întâmplă des când mama interzice, iar tata seara vine de la serviciu cu ”bunătăți” pentru a compensa timpul și atenția dorită de copil.  Selectăm cu atenție ce produse aducem acasă de la magazin, tot ce este procesat, ambalat cu termen de valabilitate mare, cu multe ingrediente ale căror denumiri nu le poți pronunța, odată ce facem această selecție, lucrurile se simplifică.

Da, nu va fi ușor de la început unui părinte care are copil supraponderal să schimbe din obiceiuri și stilul de viață, dar nu este imposibil. Părintele poate apela la un specialist de nutriție, psiholog sau un medic de specialitate, pentru a depăși această perioadă de adaptare la un nou stil alimentar.

Important să înțelegem, că învinovățirea nu aduce nici un rezultat, rezultatele vor veni atunci când se vor face acțiuni concrete, mici schimbări zilnice, care pe termen lung aduc acele rezultate sănătoase)”, a mai spus nutriționista.