Invitatul meu din această săptămână este artistul Nicu Țărnă. Da, am vorbit despre premiul de „Artist al Poporului” oferit de președintele Igor Dodon, despre criticile internauților, despre implicarea artiștilor în susținerea politicienilor și partidelor politice, dar și dacă se mai vede în fața altarului. 

Titlu de „Artist al Poporului”

„M-a surprins, dar cel mai mult m-a surprins răutatea moldovenilor. Neamul ăsta de doi bani, acești absolut mizerabili, care îmi doreau și moartea pentru că am luat medalia din mâna unui președinte pe care tot ei l-au ales…

Eu am luat premiul de„ Artist Emerit” și de la Vladimir Voronin. Era Dumitru Matcovschi în acel juriu, Mihai Cimpoi, deci nu Voronin dă medalii. Nu Dodon stă să decidă cine va lua premiul. El este acel simbol al statului, dacă era Maia Sandu luam de la Maia Sandu.”

Politicienii  greșesc când cred că artiștii ar putea să le schimbe imaginea…

„Mulți m-au întrebat de ce l-am susținut pe Ion Ceban în campania electorală. Eu îl cunosc încă dinainte de a fi în politică. A fost mai mult o chestie de amiciție. Așa și i-am spus domnului Ceban: „eu nu merg cu partidul, eu merg cu tine”. Mai ales că el a făcut un gest destul de corect din punct de vedere politic: a ieșit din partid pe perioada mandatului.

Eu, în general nu înțeleg de ce lumea este atât de rea și atât de supărată. Deci, dacă tu o să fii un cetățean bun și nu o să dai mită și o să te implici activ în mai multe alte chestii, politicienii de la sine vor fi de partea ta și de fapt o să fie politicianul tău. 

Și ca să le dau replică celor care au zis că de ce l-am susținut pe Ion Ceban, eu am să zic: De ce au fost 10 unioniști în campania electorală? Ce-i asta? Tu ești mai unionist decât mine sau eu sunt mai puțin unionist decât tine?…”

Unde mai zboară „Gândul Mâței?”

„Zboară înainte…”

„Noi avem material nou, adică mai vechi, dar pe care nu l-am înregistrat atunci, dar vrem să îl înregistrăm anul ăsta. Poate nu un album, dar o să mergem pe piese. Noi suntem genul de artiști: să ne placă întâi nouă. Yves Saint Laurent sau Jean Paul Gaultier merg în stradă și întreabă: cum vreți să vă îmbrăcați? Ei dau moda, ei dau tonul. Asta e valabil pentru artiștii adevărați”.

„Eu cunoșteam pe cineva, nu vreau să dau nume, care spunea: asta e muzică pentru nunți, dar asta iată este pentru mine. Exact ca și vinul: ăsta e vin de vânzare, iar ăsta e vin pentru mine.”

„Eu nu vreau să cânt peste tot. În piața centrală sau în rutiera Chișinău-Leova. Eu cred că muzica pe care o facem este pentru un spectator select, poate sună tare asta, dar este un spectator modern, unul cuvilizat, unul pro-european, unul unionist, unul care nu dă mită…”

Din nou în fața altarului

„Eu mă văd cu cineva, sigur, dar nu știu dacă neapărat în fața altarului…

Oamenii se simt bine și singuri. Din când în când să se mai vadă cu cineva și e suficient. Femeile nu mai au nevoie de bărbați, ele vor doar copii de la bărbați.

Eu în general consider că instituția familiei este eronată la noi. Oamenii după nuntă: gata, tu ești al meu, și ea este a mea. Oamenii trebuie să se cucerească în fiecare zi. Să simtă că pot să își piardă partenerul. 90% dintre cupluri se transformă în niște oameni neinteresanți. Îi leagă niște copii. El deja demult nu se mai uită la ea. Ea demult nu mai știe ce să facă de disperare și sunt triști și nefericiți în esență.

Eu cred că sexul este cel mai mare dar dat omului. De fapt asta mișcă tot. Nu banii, nimic, înafară de sex, iar noi îl ascundem, noi îl facem rușinos.”

Ce a învățat din divorț..

„Sigur că există lucruri pe care le regret. Eu cred că fiecare pas în viață este important și este o lecție. Noi mai comunicăm, sper că am rămas prieteni buni.”

„Eu cred că oamenii trebuie să comunice, oamenii trebuie să zâmbească, oamenii trebuie să fie fericiți pentru că fericirea depinde numai de tine.”

Acestea au fost doar câteva frânturi dintr-un interviu amplu cu artistul Nicu Țărnă. Urmărește interviul integral.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: