Mihaela Jeverdan este studentă la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării în anul doi, la Universitatea de Stat din Moldova. Pe lângă jurnalism, tânăra este pasionată de arta pirogravurii. Ea este fata care lucrează cu lemnul: îl taie; îl prelucrează și apoi îl arde. Mai multe detalii despre pasiunea sa, ne-a oferit în interviu.

Cum s-a născut pasiunea ta pentru arta pirogravurii?

Oficial, pasiunea pentru pirogravură a început la sfârșit de luna noiembrie a anului 2019. Eram de două luni în Italia și nu aveam o ocupație, simțeam că trebuie să fac ceva pentru a mă dezvolta. Dacă nu aș fi fost în Italia, probabil eram în apartamentul meu din Buiucani și eram angajată oficial undeva, plus universitatea. Probabil viața mea era să fie la fel de monotonă ca și atunci.

Știu că ești studentă la jurnalism, cum se împacă aceste domenii total diferite?

Nicicum. Jurnalismul a fost visul meu în anii de liceu. Am activat o perioadă ca voluntar la Teleradio Moldova, reporter la o emisiune pentru tineri. După care am început studiile la Universitatea de Stat. Primul an eram entuziasmată, apoi am devenit indecisă. Am avut o perioadă când nu înțelegeam cu ce mă voi ocupa în viitor. În momentele grele eu pictam, aveam creioane din anii de gimnaziu și astfel mai scăpam de stres. Mi-au trebuit doi ani ca să înțeleg că eu sunt, de fapt, un om de artă, destul de emotivă. Jurnalismul va face parte mereu din viața mea, dar la moment sunt în tandem cu pirogravura. Deși au fost propuneri de a activa la un portal de știri, eu am ales pirogravura.

Ce simți în procesul de lucru?

Liniște și împăcare sufletească. Este exact cum ai avea o înghețată într-o zi de iulie și mai super dacă este înghețata ta preferată. Cineva împletește, face prăjituri, pictează sau cântă, iar eu – ard lemn.

Cum pirogravura a influențat asupra ta?

Am devenit mult mai liniștită. Atunci când văd o lucrare finalizată, simt mândrie și mi se umple inima de bucurie. Îmi este mai greu să mă despart de lucrări, dar știu sigur că lucrarea mea va umple acel spațiu din casa cuiva, deoarece este ceva deosebit.

Prin ce etape trece un tablou până a fi înmânat clientului?

Sunt multe etape, începând de la procurarea lemnului. Atunci când îl cumpăr, îl aleg pe cel mai frumos, fără denivelări sau găuri. Teiul, bradul sau pinul sunt specii minunate pentru pirogravură. Apoi, tai lemnul, îi dau forma și mărimea dorită, după care îl prelucrez cu hârtie abrazivă de 220mm, 320mm și 400mm pentru a elimina părțile nedorite. După aceasta, curăț praful cu aspiratorul sau o cârpă uscată. Toate lucrările mele încep de la o schiță, pentru că e foarte important să te conduci corect. Odată ce pirograful a atins lemnul, nu poți corecta nimic, sau în caz că încerci, poți deteriora lemnul. Toate lucrările mele au semnătura mea, acest pas îl fac la urmă. După care, prelucrez cu ceară specială, anume astfel el obține duritate.

Cât durează procesul de realizare a unui tablou?

Procesul de ardere a lemnului durează în funcție de complexitatea și mărimea lucrării. De la o oră până la 20 de ore de lucru.

Care sunt subtilitățile pirogravurii?

Răbdarea, concentrarea și atenția. Pirogravura este o artă periculoasă dacă nu știi să lucrezi corect. De asta eu folosesc echipament special. Atunci când arzi lemnul, se elimină fum toxic pentru ochi și căile respiratorii, este important ca încăperea să fie deschisă, să fie un ventilator. Altfel, riști să ai probleme de sănătate sau urmări letale. De asemenea și instrumentul de ardere, pirograful, poate ajunge la temperaturi înalte într-un timp foarte scurt, 450-750 de grade. Pirograful este periculos în cazul utilizării incorecte, el poate cauza arsuri serioase.

 

Dacă ar fi să alegi un singur domeniu, care ar fi acesta?

În viață trebuie să faci ceea ce îți place. Pe viitor vreau să aplic la școala de arte aici, în Italia. Vreau să mă dezvolt atât pe plan personal, cât și profesional. La moment aleg pirogravura, în domeniul artei mă simt cel mai bine, mă simt în lumea mea.

Distribuie articolul: