Cristina Cerevatenco este terapeut nutriționist de profesie. A ajuns să activeze în acest domeniu din necesitatăți personale, după ce a reuşit să-şi restabilească sănătatea prin fitoterapie şi un regim alimentar sănătos. Acest lucru a motivat-o să urmeze și studii în domeniul terapiilor naturiste. Acum nutriţionista vine cu programe şi tratamente urmate de seminare şi consultaţii pentru oamenii ce-şi doresc sănătate fizică şi emoţională. Tot ea este autoarea blogului „Reînvierea corpului", prin intermediul căruia vrea să fie mai aproape de toţi cei care doresc să-i urmeze exemplul „sănătos” - cel de a-şi reînvia corpul.

Cristina, recent ați ținut un seminar întitulat „Silueta perfectă în 10 pași”. Care a fost scopul acestuia și ce a presupus?

Seminarul „Silueta perfectă în 10 pași” a fost conceput cu scopul de ajuta persoanele ce doresc să înceapă un regim de slăbit, cum să o facă corect și sănătos. Este un seminar foarte amplu în informații. Scopul este ca persoana să poată să structureze informația în așa fel încât să-i fie utilă pe parcursul programului de reglare a greutății corporale.

cerev

Cum ne creăm propriul regim alimentar de slăbit? E necesar să consultăm un nutriționist sau alţi specialişti?

Consider că dacă o persoană dorește să facă un lucru corect atunci ar trebui să apeleze la un specialist. Sigur că internetul e plin de informație la moment despre slăbit, diete de slăbit găsim pe orice site de „sănătate”, iar pastilele de slăbit sunt un produs pe care se menține un business foarte înfloritor.

Ceea ce ar trebui să înțelegem este faptul că fiecare corp are particularitățile sale, iar cauzele kilogramelor în plus variază de la o persoană la alta. Din acest motiv nu funcționează dietele la toată lumea. Corect ar fi să ne adresăm la un specialist care să ne ajute să ne înțelegem modul de funcționare a corpului nostru, cauzele care au dus la creșterea în greutate și ce schimbări ar trebui să facem în stilul de viață pentru a ne bucura de sănătate și… de o siluetă perfectă.

Cât de importantă este detoxifierea și ce rol are în acest proces?

Corpul uman este înzestrat cu mecanisme perfecte de auto-detoxifiere. Cu părere de rău stilul de viață a multora dintre noi s-a abătut cu mult de la firescul de existență. De aici a apărut și necesitatea de a ne detoxifia. Eu pun accentul pe detoxifiere atunci când o persoană începe schimbarea spre un regim alimentar echilibrat, dar în timp mă strădui ca să orientez atenția persoanei spre menținerea bunei funcționări a tuturor organelor și nu spre detoxifierea propriu-zisă.

Dacă ar fi să analizez felul meu de a mă alimenta, pot să spun că fac în fiecare zi câte ceva pentru detoxifierea corpului meu, deoarece îmi creez astfel regimul alimentar ca acesta să nu îngreuneze activitatea corpului meu, ci din contra – să o ușureze.

fructe

Este adevărat că, consumul fructelor este nociv după orele 16:00?

Consumul fructelor nu a fost și nu va fi niciodată nociv. Fructele sunt comori de antioxidanți, vitamine și minerale. De ce ar trebui să ne lipsim de ele? Fructele sunt greu tolerate de persoanele ce au disfuncții în metabolizarea glucidelor. De asemenea fructele au un potențial de fermentare mare ceea ce ne dă un motiv serios ca să nu le combinăm cu alimente ce necesită o perioadă mai lungă de digestie. Indicele glicemic ridicat al fructelor poate duce la depunerea fructozei ca grăsime, de aceea este recomandat ca să le combinăm cu nuci hidratate sau iaurt grecesc pentru a profita la maxim de beneficiile ce ni le aduc acestea.

Cum ne putem controla poftele în timpul unei diete?

Poftele au cauze psihoemoționale sau fiziologice. Cu clienții mei discut întotdeauna pe această temă și încerc să îi ajut să înțeleagă ce îi determină să mănânce nesănătos și de unde vin acele impulsuri care le dau tot regimul peste cap. Din cauzele psihoemoționale pot menționa – lipsa de iubire, stresul, lipsa de plăcere, neiubirea de sine; fiziologice – deficiența de anumiți nutrienți precum fierul, magneziul, calciul, hipoglicemia, hipotensiunea sau consumul carbohidraților cu indice glicemic ridicat, lipsa dejunului sau varianta unui dejun ce nu oferă sațietate pe o perioadă mai lungă de timp.

poza23

Atunci când suntem dependente de un anumit produs, fie că am vorbi de ciocolată sau de făinoase, etc. le excludem categoric sau ne permitem în cantități mici?

Primul lucru pe care ar trebui să îl înțelegem despre dependețe (de orice fel, nu doar alimentare) este faptul că ele au un motiv pe care ar trebui să îl conștientizăm ca mai apoi să putem controla emoțiile și stările ce ne îndeamnă spre consumul alimentelor de care ne simțim „dependente”. O altă variantă ar fi ca să găsim alternative mai sănătoase pentru alimentele de care suntem dependeți, adică să întolucuim un „rău” cu un „rău mai mic”. Recomand să nu trecem dintr-o extremă în alta, fiindcă nu toate persoanele au voința necesară de a rezista în fața feliei de tort care a fost tentația întregii sale vieți. Sunt o mulțime de schimbări pe care le putem face în stilul de alimentație a persoanei care o vor ajuta să își menținănivelul de energie stabil, să fie mai puțin influențată de pofte, lucruri care ne ajută să scăpăm treptat și de dependențe.

Ce poate cauza o dietă strictă? Și dacă recomandați asta?

Dietele ar trebui să se facă individual după nivelul de sănătate a persoanei, constituția și modul de viață al acesteia. Cert e faptul că dietele cu o valoare energetică mai joasă decât minimul necesar al persoanei va duce la încetinirea metabolismului, dietele bazate pe alimente ce îngreunează digestia va duce în timp la disfuncții ale sistemului digestiv sau constipații, dietele neechilibrate în macronutrienți pot duce la aceea că ardem masă musculară în schimbul țesutului adipos sau că putem avea o lipsă de energie ce ne demotivează și ne scade voința de a cotinua. Eu recomand echilibrarea alimentației, iar regimurile de slăbit să fie variate, neplictisitoare și bazate pe alimente care sunt agreate de persoana aflată la regim.

painemaia

Ce trebuie de evitat categoric atunci când ne dorim să slăbim și ce nu trebuie să lipsească din alimentația noastră?

Consider că ar trebui să evităm categoric mâncarea gata pregătită sau variantele semi-preparate din comerț. De obicei acestea abundă în ingrediente care nici nu sunt pomenite pe etichete, dar care ne stimulează să mai procurăm produsele respective. În alimentația noastră nu ar trebui să lipsească legumele și fructele, surse calitative de proteină – carne slabă, ouă, lactate, boboase, grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși.

Acum e vară, vacanțele vin cu tentațiile lor, în caz de cedăm în fața regimului „All inclusive”, cum ne revenim, ce pași urmăm în așa fel ca să mai minimalizăm din presiunea pe care o declanșăm organismului?

Atunci când începi să îți iubești mai mult corpul decât mâncarea care va rămâne în farfurie înseamnă că ai ajuns să te bucuri într-adevăr de mâncare. Asta ar însemna că poți să mănânci orice, dar în așa mod ca să nu îi faci rău corpului tău. La așa nivel de conștiință se ajunge prin educație alimentară și după o profundă conștientizare a necesităților reale proprii. Ghiftuiala din timpul vacanțelor all inclusive seamănă mai mult a îndopat după o lungă perioadă de foame. Dar mi se pare că demult a trecut perioada războiului sau criza post-URRS când anumite produse alimentare erau în deficit. Perioada vacanței ar trebui să fie o perioadă a plăcerii inclusiv a mâncării, dar nu a exceselor.

Dacă totuși nu ne-am putut ține în frâu poftele pe parcursul vacanței, atunci ne străduim să consumăm apă și să avem o perioadă cu o alimentație mai ușoară sau chiar o cură de detox atunci cînd ne întoarcem acasă. Totuși prefer varianta mîncatului conștient indiferent dacă suntem la muncă sau în vacanță.

 Cum ne calculăm necesarul zilnic de macronutrienți?

Sunt formule speciale pe care le folosesc nutriționiștii. Macronutrienții sunt proteinele, grăsimile și carbohidrații. Necesarul zilnic de proteine pentru menținerea greutății reprezintă 0,75g per kg/greutate corporală. Grăsimile se calculează ca variație între 25 – 35% din necesarul energetic, în dependență de ce principiu urmează specialistul atunci cînd crează dieta. Iar carbohidrații sunt restul de calorii din dietă. Dietele variază de la specialist la specialist și de la o persoană la alta. Important e să înțelegem că avem nevoie de cele 3 categorii de macronutrienți și să folosim variante sănătoase ale acestora.

intreb edu alimentara porneste din fam

Educaţia alimentară porneşte din familie?

Lipsa educației alimentare se simte foarte acut în zilele noastre prin aceea că crește numărul copiilor obezi și a copiilor ce suferă de afecțiuni ce sunt o urmare directă a unei alimentații dezechilibrate. Adevărul e că toți urmăm obiceiuri alimentare și tradiții care ne-au fost insuflate de părinții noștri, care la rândul lor nu au avut o educație ce ţine de alimentația sănătoasă. A sosit timpul să întrerupem continuarea unor obiceiuri nesănătoase prin asumarea responsabilității pentru propria sănătate.

 De cât timp este nevoie ca organismul nostru să se obișnuiască cu noul regim?

Totul depinde de starea în care a fost adus corpul nostru. De obicei este nevoie de 2-3 săptămâni pentru ca corpul să se reechilibreze, dar dacă sunt și anumite deficiențe nutriționale poate dura mai mult sau va fi nevoie să apelăm la suplimente și fitopreparate. În cazul obezității și a apariției dereglărilor la nivel de fon hormonal și al sistemului circulator schimbările apar mai lent și este nevoie de multă perseverență în obținerea rezultatului dorit.

Ce le recomandaţi femeilor care vin la consultaţiile dumneavoastră?

Crezul meu este că felul în care arătăm oglindește felul în care ne simțim. De aceea recomand ca să ajungem la greutatea dorită prin menținerea sănătății fizice și emoționale, nu prin programe ce ne modelează frumos corpul dar ne lasă cu complexe și frustări, iar nivelul de sănătate suferă în continuare. Slăbitul este mai mult o problemă de conștientizare a multor conflicte interioare pe care ne străduim să nu le vedem un timp îndelungat. Prin schimbarea atitudinii față de sine, de viață, de mâncare vom reuși să schimbăm și atitudinea corpului nostru față de felul cum reacționează la ceea ce mâncăm.

Foto: Arhivă personală

Autor: Gabriela Grițco, stagiară

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: