Apele din fântânile Moldovei sunt tot mai poluate și prezintă un pericol pentru sănătatea populației. Analizele apei la parametrii chimici și microbiologici demonstrează indici îngrijorători pentru ultimii trei ani. Aceasta este concluzia Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) care a prezentat rezultatele ultimului studiu.

„Poluarea apelor din fântâni este provocată de lipsa sistemelor centralizate de canalizare, insalubritatea localităţilor, amplasarea latrinelor, WC-urilor şi gunoiştilor în imediata apropiere a fântânilor”, se arată în concluzia ANSP.

Tot mai precară devine calitatea apei după parametrii microbiologici, care pe an ce trece devine tot mai poluată din cauza implicării excesive a factorului uman, atenționează AGORA.md. Neconformitatea a constituit în anul 2016 – 55%, în anul 2017-57% şi 50% – în anul 2018.

Substanţele cele mai poluante care depăşesc nivelele admisibile în apa potabilă caracteristice pentru fântânile din Republica Moldova sunt: conţinutul ridicat de nitraţi (CMA-50 mg/l), caracteristic pentru fântânile din întreaga ţară, care este rezultatul neglijării de către populaţie a principiului de respectare a curăţeniei, depozitării dejecţiilor animaliere, utilizării sporite a fertilizanţilor pe baza sărurilor de amoniu.

Totodată, se atestă şi un conţinut sporit de fluor de circa 1,5 mg/l în raioanele: Anenii Noi, Căuşeni, Ştefan-Vodă, Rîşcani şi Glodeni.

Ponderea probelor de apă neconforme Normelor sanitare după conţinutul de nitraţi a constituit în a.2018 – 60%, după conţinutul de fluor – 2,5%, conţinutul de bor – 0,2%.

Conţinutul ridicat de bor în apa potabilă este cauzat, în special, de compoziţia fizico-chimică a solului şi de condiţiile geologice ale acestuia.Conţinutul ridicat de nitraţi în apa potabilă determină apariţia şi dezvoltarea methemoglobinemiei la copiii nou-născuţi, iar conţinutul sporit de fluor în apa potabilă determină apariţia şi dezvoltarea fluorozei dentare, mai cu seamă la copii.

Ca urmare a contaminării componentelor mediului cu substanţe pe bază de azot cunoscuți ca fertilizanţi şi reziduuri de pesticide, tot mai frecvent sînt diagnosticate intoxicaţii acute, mai cu seamă în rândul copiilor.

Astfel, în perioada anilor 2016-2018 în ţară au fost înregistrate 405 cazuri de intoxicaţii acute cu pesticide, inclusiv 14 cazuri soldate cu deces. Din numărul total de intoxicaţii, 144 cazuri sau 35,6% au revenit copiilor până la 18 ani, inclusiv 3 decese. Totodată, în perioada  evaluată, au fost notificate 44 cazuri de intoxicaţţii acute exogene cu nitraţi, dintre care 40 au fost înregistrate în rândul copiilor (91%).

ANSP recomandă populaţiei:

  1. Utilizarea apei din surse sigure de alimentare cu apă potabilă.
  2. Fierberea apei înainte de a fi consumată, în scopul evitării îmbolnăvirilor prin maladii transmisibile condiţionate de calitatea apei
  3. Amenajarea fântânilor publice şi individuale cu respectarea zonei de protecţie sanitară de 50 m de la sursele de poluare.
  4. Curăţarea tălpii fântânii de nămol cu dezinfecţia ulterioară a fântânilor cu substanţe clorigene admise de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.
  5. Pentru dezinfecţia fântânii, la 1 m3 de apă este necesară o cantitate de 100 -150 grame clor activ la 1 m3 de apă.

SURSA

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: