Doamna Nina - așa este cunoscută Nina Lutan la Grădinița nr. 25 „Floricica” din Chișinău, acolo unde activează de mai bine de 13 ani. Dar, experiența sa de viață nu se termină aici. Dragostea pentru copii a făcut-o să devină educatoare, iar de aproape jumătate de secol această meserie a devenit una de suflet, o profesie pe care nu ar schimba-o pentru nimic în lume. De-a lungul timpului, a educat sute de copii. Zeci de generații au ascultat poveștile spuse de EA cu atâta căldură și duioșie. Nu crede că i-ar mai cunoaște pe toți dacă i-ar zări pe stradă. Cert este că fiecare dintre ei ocupă o părticică în inima sa. Despre toate, Doamna Nina ne-a povesit cu lacrimi în ochi, într-un interviu de suflet.

Doamna Nina, pentru început spuneți-ne de unde și de când a început această poveste minunată – cea de a deveni educatoare?

Ideea de a avea această profesie a venit încă din anul 1972. Timp de doi ani am lucrat ca educatoare la o grădiniță, ca ulterior să devin directorul acesteia. La cârma ei m-am aflat 20 de ani. Viața, însă m-a făcut să revin la Chișinău, iar aici am decis să nu pierd nici o clipă și să revin la copilași. De 13 ani sunt educatoare la grupele de creșă în cadrul Grădiniței „Floricica” – locul care a devenit pentru mine o a doua casă.

IMG_4424

Acum, după o viață întreagă în care ați educat copilași, ce înseamnă pentru dvs. această meserie?

La vârsta pe care o am, pot spune cu siguranță că profesia de educator este cea mai frumoasă din toate. Să fii cea care vede cum în fiecare zi copilașii deprind anumite calități, abilități, să vezi cum zâmbesc și se bucură de fiecare clipă, să vezi cum „prind la picioare” – sunt lucruri atât de mărunte, dar atât de semnificative pentru mine.

E foarte dificil să rupi copilul din brațele mamei, iar atunci când el vine la tine și te îmbrățișează cu atâta căldură îți dau lacrimile.

IMG_4486

Presupun că în această perioadă de aproape jumătate de secol, copiii s-au schimbat enorm. Care sunt diferențele dintre generațiile de astăzi și cele de odinioară? Prin ce se deosebesc?

Da, într-adevăr schimbările sunt clar vizibile. În perioada sovietică, micuții erau mult mai închiși, probabil așa au fost timpurile. Atunci nu era voie să îți exprimi liber sentimentele sau să spui lucrurilor pe nume. Astăzi, în schimb, copiii sunt mult mai degajați, mai sociabili și prietenoși cu cei din jur. Pot spune că sunt chiar și mai deștepți. Or, asta se datorează și progresului din ultima vreme.

IMG_4464

Astăzi, din păcate, nu oricine ar alege să fie educator, acest fapt fiind influiențat de mai mulți factori. Spuneți-ne dvs., ce este totuși frumos în această meserie și cât de important este să fie profesată în continuare?

E adevărat că sunt foarte multe lucruri care te pot opri atunci când alegi să devii educator: de la salariile mici și până la puterea pe care trebuie să o ai ca să fii mereu activă. Însă, ingredientul de bază este Dragostea pentru copii. Dacă nu îi iubești atunci locul tău este în altă parte.

Nu am cum să nu vă întreb dacă, de-a lungul anilor, nu a fost vreun moment în care v-ați dorit să vă schimbați profesia?

NU! Niciodată nu m-am gândit la asta. În prima generație pe care am educat-o la grădiniță a fost și fiica mea. Anume atunci am înțeles că aceasta îmi e menirea.

IMG_4431

Probabil, după atâția ani, cunoașteți totul despre copii. Spuneți-ne care este secretul prin care reușiți să îi atrageți?

La fiecare început de an, atunci când organizăm prima ședință cu părinții, eu le spun că va trece o lună și copilul lor nu va vrea să plece seara de la grădiniță. De cele mai multe ori, nu mă cred, iar apoi se minunează de rezultatele de care picii lor dau dovadă. Nu cred că e un secret anume. Uneori trebuie să fii în mintea copilului, să trăiești alături de el la maxim, fiecare clipă. Anume așa prind și eu aripi și realizez că în suflet sunt și eu un copil. Am urmași care, în timp, au devenit părinți, iar eu i-am educat și pe copiii lor. E un lanț logic atât de frumos și atât de drag mie.

Niciodată nu am lovit un copil, nu l-am asuprit cu ceva. Educatorii sunt obligați să îi respecte pe cei mici, chiar dacă au doar câțiva anișori, chiar dacă pentru ei viața abia a început. Nimeni nu este în puterea de a crea durere unui pui de om atât de gingaș și plăpând.

Cât de important este ca un copil să frecventeze grădinița încă din perioada de creșă?

Astăzi, părinții sunt mult prea prinși în diverse activități, iar regimul și ritmul zilnic îi fac să nu petreacă suficient timp cu micuții lor. Iată de ce, este extrem de important ca aceștia să frecventeze grădinița din primii ani de viață. Copilul care merge în grupele de creșă se descurcă mult mai ușor în perioada următoare.

Dna Nina, vă mulțumim pentru destăinuiri, sfaturi și povețe și vă dorim mulți ani înainte, alături de cele mai dragi ființe – copiii!

Foto: Arhivă personală