Ziua Internațională a Bărbatului, celebrată pe 19 noiembrie, se axează pe sănătatea bărbaților, îmbunătățirea relațiilor de gen, evidențierea modelelor masculine și promovarea expresiilor pozitive ale masculinității. Egalitatea de gen este un obiectiv demn de urmat, iar această zi ne reamintește să facem un efort special și să tindem să creăm relații pozitive cu întreg spectrul de identități de gen.

Așa cum femeile nu sunt obligate să se priceapă la cratițe și în general la gătit, așa nici bărbații nu sunt obligați să știe cum să repare un dulap sau o mașină. La fel e și cu emoțiile. Bărbații POT fi triști, pot plânge și pot trece prin anxietăți și depresii. Aceștia POT să fie puternici, dar pot și să nu fie. Ei pot să mute munții, la fel cum și femeia poate! Este important să fim alături unul pentru altul!

În primele luni de viață suntem foarte atașați de mame, în special pentru că depindem mult de ele – alăptatul, tactilitatea, mirosul, sunt primele forme de afecțiune pe care o percepem fiind nou-născuți. Dar rolul tatălui este la fel de important pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.

Dragostea pentru bărbații din viața noastră este mereu specială, crește și se manifestă diferit în funcție de perioada prin care trecem, începând cu admirația pentru tată și puterea lui în primii ani de copilărie, la iubirea adolescentină pe care o simțim pentru colegul de bancă și dragostea sudată cu încredere în partenerul de viață.

Foto: Pexels.com

De ce iubim bărbații de astăzi:

Pentru că tot mai mulți dintre ei înțeleg cât de importantă este egalitatea de gen și sunt alături de noi atunci când ne cerem drepturile.

Pentru că își iau în serios rolul de tată și se implică nu doar material în creșterea și educarea copiilor, chiar dacă au fost crescuți altfel.

Pentru că își dau stăruința și învață să gătească deoarece înțeleg că nimeni nu e obligat să o facă pentru ei.

Pentru că ne place cum ne privesc atunci când rămânem în doi.

Pentru sentimentul de siguranță pe care ni-l oferă atunci când ne îmbrățișează.

Pentru că sunt extrem de serioși atunci când e vorba de muncă și haioși atunci când rămânem tet-a-tet.

Pentru că vor să ne vadă zâmbind și ne surprind cu flori sau mici atenții, deși nu sunt obligați să o facă.

Pentru grija ce ne-o poartă atunci când nouă ne pasă mai puțin (să nu stăm flămânde, să nu uităm fularul acasă) și ne cicălesc pentru asta.

Pentru acea „copilărie” la care nu renunță nici la maturitate și pe care o descoperim atunci când se joacă cu copiii sau le strălucesc ochii după vreo jucărie de pe raftul din magazin.

Pentru că ne alintă cu bunătăți chiar dacă le-am spus că suntem la regim, dar ne ajută atunci când insistăm să o facă, și pentru că ne spun că ne adoră așa cum suntem.

Pentru faptul că se trezesc la fel de ciufuliți ca noi sau invers, pentru că arată perfect dimineața, fără mari eforturi.

Pentru că ne trezim uneori din somn și descoperim că ne privesc cum dormim.

Pentru că știu cât de importantă este libertatea noastră și luptă cu sentimentul de gelozie pe care îl au.

Pentru că atunci când ne „certăm” bombănesc ceva sub nas, dar ne cuprind strâns prin somn.

Pentru că atunci când pleacă la muncă ne sărută pe obraz, ochi sau frunte, fără să ne trezească.

Pentru că au încredere în noi și ne împărtășesc emoțiile lor, chiar dacă au fost învățați că bărbații „trebuie” să și le ascundă.

Pentru că sunt speciali și ne fac să ne simțim speciale!

Dar voi ce a-ți mai adăuga în această listă?