Ce este cvasul? Cvasul este o băutură de origine slavă obținută pe baza fermentării malțului (secară, orz) sau din pâine de secară uscată. Această băutură poate fi preparată și în condiții de casă, dar procesul ei poate dura chiar și câteva zile.

Dar ce faci în zilele toride de vară când ai nevoie să te răcorești cu un pahar de cvas? De fapt, puteți să aveți încredere și în cvasul îmbuteliat de pe rafturile magazinelor, dar cu o anumită remarcă, și anume să fiți atenți la ce cumpărați, pentru că, din cauza procesului anevoios de preparare, nu toate companiile pot produce un cvas autentic.

Pentru a vă convinge de calitatea superioară a cvasului citiți cu atenție eticheta sticlei, pe care ar trebui să fie prezente inscripția „Produs de Fermentație”,  cât și descrierea ingredientele utilizate, cum ar fi malț (orz sau secară), orz, drojdie și concentrat din must.

Care sunt beneficiile consumului de cvas?

În componența cvasului natural se găsesc vitaminele B, E, PP, H și mai multe microelemente utile, care îmbunătățesc metabolismul și sunt benefice pentru sănătate.

Potrivit cercetătorului științific, Tatiana Sarandi, cvasul, prin acțiunile sale, reglează activitatea tractului gastrointenstinal, previne dezvoltarea microbiilor patogeni, îmbunătățește metabolismul și are efecte benefice asupra sistemului cardiovascular. Mai mult, datorită dioxidului de carbon, care facilitează digestia, cvasul contribuie la accelerarea metabolismului – adaugă ea.

Este benefic orice cvas?

Cvasul este una dintre cele mai sănătoase și nutritive băuturi dintre cele existente la moment, dar este important să cunoaștem că doar cvasul natural conține  proprietăți benefice pentru organism.

Pe piața din Republica Moldova, un astfel de produs poate fi găsit sub numele de „KVAS Taras din pâine”.

Dacă să privești cu atenție eticheta băuturii, observi că aceasta include doar apă potabilă, malț de secară, malț de orz, siropuri, drojdie și concentrat din must. Aceste ingrediente sunt indicatorii unui cvas natural.

Poate fi considerat cvasul băutură alcoolică?

Cvasul este clasificat drept o băutură nealcoolică, dar din cauza fermentației, acesta conține un procent redus de alcool natural (0,1-0,5 %). Chiar dacă băutura conține 0,5% alcool, fiind consumat, acesta nu depășește norma acceptabilă de alcool pentru conducătorii auto din Republica Moldova. Pentru a fi depășită, o persoană ar trebui să consume mai mult de 10 l de cvas.

Există zahăr în componența cvasului și este cumva acesta dăunător?

În cvasul natural se găsește o cantitate mică de zahăr, dar unii producători îl înlocuiesc cu sirop de fructoză-glucoză. Dar, în niciun caz, cvasul nu trebuie să conțină înlocuitori de zahăr.

Este important să înțelegem că această băutură nu ridică nivelul de zahăr în sânge și nu suprasolicită pancreasul să producă insulină, ceea ce este adevărat în cazul altor băuturi, cum ar fi cele carbogazoase.

Dar drojdia, nu este dăunătoare?

Potrivit Tatianei Sarandi, drojdia din componența cvasului este chiar foarte benefică. Conținutul său sporit de vitamine, acizi grași esențiali, macro și microelemente contribuie la normalizarea metabolismului, alungă stresul și sporește imunitatea. La fel, are efecte benefice asupra hematopoiezei și asupra tractului gastrointenstinal.

Cum deosebești cvasul autentic de preparatele nenaturale?

În primul rând, cvasul natural nu poate costa mai puțin de 20-25 de lei pentru 2 litri, la fel, este esențială inscripția de pe ambalaj „Băutură Fermentată”. Cvasul natural are un gust plăcut de pâine, ușor caramelizat datorită conținutului de malț. Parfumul acestuia trebuie să prezinte note ușoare de coajă de pâine, iar bulele de aer sunt mici și se mențin mult timp. Mai mult, cvasul natural este revigorant și potolește imediat setea.

Produsele necalitative pot avea un gust amar din cauza prezenței aromelor artificiale, coloranților, îndulcitorilor și conservanților. Bulele sunt mari și se pierd rapid. Acest produs sporește setea din cauza conținutului ridicat de zahăr.

De ce ne bazăm pe această informație?

La toate întrebările am primit răspunsul cercetătorului în științe al Institutului Științifico-Practic de Tehnologie Alimentară din Moldova, Tatiana Sarandi.

P

Distribuie articolul: