Victoria Roșca sau, cum i se mai spune, „Fata din pădure” este cea care reușește să ne aducă zâmbetul pe buze, cu fiecare vlog pe care îl face. Toată lumea o cunoaște de pe rețelele de socializare și o apreciază pentru sketch-urile pline de adevăr pe care le postează pe „Zâmbărele” - o pagină cu peste 75 de mii de urmăritori. Însă, puțini o știu pe Victoria în spatele camerei de luat vederi. Vă spunem noi că este un om plin de energie, emoții pozitive, o mamă și o soție extraordinară, dar și o Femeie deosebită. În premieră pentru Ea.md, actrița a vorbit despre cele mai frumoase roluri din viața sa, roluri care au marcat-o ca personalitate. Admirați-o mai jos, alături de cele mai dragi persoane, în primul lor pictorial de familie.

Zimbarele (2)

Victoria, ai devenit cunoscută datorită filmulețelor cu care aduci zâmbetul pe buzele oamenilor și le oferi lecții prețioase de viață. Dincolo de cameră, însă ești un om simplu, care își trăiește fiecare zi la maxim. Spune-ne dacă vlogul și viața ta de familie sunt două lumi diferite?

Bineînțeles că în vlogurile mele mai exagerez, dar nu cred ca sunt diferită. Sunt la fel de nebunatică și în viața de zi cu zi. Dar, atunci când sunt cu fiul meu, am mult mai mare grijă. E un copil și nu vreau să preia lucruri negative.

Zimbarele (18)

Recunosc că, uneori, sunt mai severă cu Ovidiu, băiețelul meu, pentru că soțul pleacă foarte des peste hotare și eu petrec mult timp cu cel mic. Încerc să fiu și mamă și tată în același timp. Am înțeles, însă, acum când soțul a revenit acasă după cinci luni, că băiețelul nostru chiar are nevoie de tată. Când a venit, vreo 4-5 zile i-a acordat tot timpul și a stat numai cu el.

Zimbarele (16)

Citește și: Victoria Roșca, autoarea vlogului Zâmbărele: „Cel mai important e să rămâi om şi să nu uiţi de unde ai pornit”

Știu că adori copiii, iar din dragostea pentru ei se trage și meseria ta de animator. Zi-ne dacă după venirea pe lume a băiețelului tău, viața a luat o altă întorsătură? Ți-a schimbat Ovidiu anumite percepții, viziuni?

Zimbarele (11)

Ovidiu a venit pe lume când eu aveam 23 de ani. Mereu am iubit copiii și chiar atunci când eram studentă făceam babysitting. Când a apărut Ovidiu am înțeles că e diferit să fii mamă, decât să stai cu alți copilași, să ai grijă de ei. Întotdeauna ai senzația că ai tăi te înțeleg cel mai bine. Când fiul meu avea șase luni am decis să mă angajez ca animator. La început a fost destul de greu, mai ales când te duci într-un grup de 30 de copii unde fiecare vrea atenție. Mi-a luat foarte mult timp să înțeleg cum să-i fac pe toți mulțumiți. Am găsit metode și jocuri în care toți să se simtă bine și să facem o sărbătoare comună. Nu știu dacă e atât de grea această profesie, pentru că atunci când iubești copiii și ai zâmbetul pe buze poți să le acaparezi atenția în totalitate. Acum e foarte simplu. Cei mici au o energie aparte și eu mă încarc de la ei. Uneori vin acasă și povestesc ore în șir despre un eveniment la care am fost. Nu cred că aș putea trăi, nefiind încojurată de pici.

Zimbarele (1)

În sketch-urile pe care le faci, educi societatea, pui accent pe anumite lucruri care nu ar trebui să fie făcute. Dar care sunt valorile pe care le educi în copilașul tău? Încerci să fii un exemplu pentru el?

Încerc să educ în Ovidiu răbdarea, fiindcă nici eu nu sunt foarte răbdătoare și aș vrea ca el să nu moștenească acest defect. În plus, îl învăț să prietenească cu cei din jur. Mereu îi spun să asculte educatorii și să învețe a asculta. Fiecare copil este unic în felul său. Dacă el reușește să ia de la părinți ceva bun, înseamnă că și părinții sunt buni. Educația se face acasă, nu în locurile publice. Nu agreez mamele care dau lecții copiilor în parcuri sau pe stradă. Eu mereu fug de acolo.

Ovidiu e foarte bun la inimă. Când era mai micuț ieșea cu dulciuri și împărțea la toți, iar el rămânea cu nimic. E și foarte energic, iar mie îmi plac copiii energici. Un copil trebuie să simtă copilăria, iar peste ani să își amintească de ea. Eu cred că cei din sate sunt mult mai norocoși. Am trăit și am crescut la sat și lui Ovidiu îi place să meargă la țară foarte des. Au venit timpurile când copii nu-și mai pot trăi copilăria frumos. Toată ziua stăm cu gura pe ei, deși ar trebui să îi mai lăsăm să simtă din acea clipă care nu se va mai repeta niciodată.

Zimbarele (19)

Într-o familie, este importantă contribuția tuturor membrilor. În cazul tău, soțul te susține în ceea ce faci? Privește vlogurile tale, râde la ele? S-a întâmplat să fie el cel care te filmează?

Zimbarele (10)

Eu sunt genul de om care nu spune ce vrea să facă. Au trecut vreo două săptămâni de „Zâmbărele”, când cineva i-a arătat soțului, iar atunci el a aflat. Desigur, mă susține în absolut tot. Când are o altă părere – tace, iar eu îl înțeleg din priviri. Nu reușește mereu să vadă toate filmulețele mele, dar când o face se uită și la 3 deodată. Dacă nu i-ar fi plăcut ceea ce fac, cred că acum nu mai existau aceste vloguri. Mă și ajută uneori și este și un operator foarte bun. Cand mă filmează, nu schițează un zâmbet. Uneori îmi mai dă și idei, deorece personajele pe care le joc sunt chiar din societatea noastră.

Pe final, vreau să le transmiți câteva cuvinte „ZâmBoșilor” tăi, așa cum îți place să le spui. Ce mesaj ai pentru cei câteva zeci de mii de oameni care sunt mereu cu ochii pe tine?

Mesajul meu pentru următorii mei este să nu atragă atenția la ce spun alții, pentru că noi singuri ne construim viitorul. Vreau să le mulțumesc că mă recunosc în stradă, că îmi apreciază munca. Sunt atât de buni, atât de frumoși. Să fie sănătoși, să aibă grijă de cei apropiați și să ia partea bună a lucrurilor. Atunci le vor reuși pe toate.

Zimbarele (15)

Dragă Victoria, îți mulțumim pentru destăinuri, gânduri sincere și muuulte zâmbete, iar familiei tale – sănătate și inspirație! Sunteți o echipă minunată!

Foto: Ellene.photography