Dacă îți place să dezlegi cazuri complexe și întortocheate, orice carte din această listă te va încânta: top romane polițiste și detective!

1.„Unu, doi, trei…” de Agatha Christie – romanul polițist „Unu, doi, trei…” de Agatha Christie este povstea unui complot inteligent, ingenios, bine structurat și total captivant. Moartea suspectă a unui stomatolog îl determină pe detectivul Poirot să-i studieze cu atenție pacienții, partenerii, iubiții și prietenii. Căci ce motiv ar avea un dentist amabil și fericit ca Dr. Morely pentru a se sinucide?

Protagonistul acum mort nu a avut dificultăți emoționale, probleme cu banii sau probleme amoroase. Așadar, Hercule Poirot nu este convins de povestea sinuciderii și, prin urmare, și-a asumat responsabilitatea de a pune întrebări pacienților, partenerilor și prietenilor bunului doctor. Firul roșu al povestirii ține de teama amenințătoare că Dr. Morely nu a fost deloc o victimă puțin probabilă și nici întâmplătoare. Nici măcar prima.

„Unu, doi, trei…” este o lucrare de ficțiune polițistă a lui Agatha Christie, publicată pentru prima dată în Regatul Unit de Collins Crime Club în noiembrie 1940. Romanul îl prezintă atât pe detectivul belgian Hercule Poirot, cât și pe inspectorul – șef Japp. La scurt timp după ce își vizitează dentistul, Poirot investighează, pas cu pas, moartea sa. Mai mulți oameni mor pe parcurs, iar ancheta se extinde, pe măsură ce Poirot își găsește încet drumul către poveștile adevărate din spatele crimelor.

2. „Imperiul. Curenții spațiului” de Isaac Asimov – unul dintre cei mai mari scriitori americani de Science Fiction ai secolului XX, Isaac Asimov, vine de data aceasta cu o poveste aproape politică despre subjugarea unei planete bogate în cel mai râvnit material al Galaxiei: kyrtul. Este vorba despre Florina, planeta indigenilor care aduce atâta prosperitate stăpânilor de pe Sark, în timp ce florinienii trăiesc într-o sărăcie și nefericire totală.

Dar intriga abia aici începe, când în joc apare și o a treia putere: Trantorul, care-și dorește anexarea Florinei și instaurarea Imperiului galactic.

Lucrurile se complică când un spațio-analist (Rik) face o descoperire științifică de proporții, ce ar schimba status-quo-ul florinienilor, dar și felul în care se face comerț cu kyrt în întreg spațiul. Mesajul acestuia către autoritatea responsabilă este interceptat și refolosit, iar  lui Rik îi este ștearsă întreaga memorie. Cartea te duce cu gândul și la Flori pentru Algernon, unde protagonistul lutpă cu propria minte și nu poate face progrese intelectuale, căci creierul său e subdezvoltat.

La fel ca în viața reală, acolo unde este vorba de bani grei se găsesc mai mulți stăpâni, demnitari și ambasadori abili în negocieri și deducții. Cartea vine cu o muncă impresionantă de detectiv și cu explicații laboriase a unor fenomene științifice complexe.

De menționat este și felul în care se vorbește despre planeta Pământ, de unde e originar omul, singura planetă radioactivă locuită din Galaxie. Deosebit de interesant și neașteptat este finalul acestei cărți.

3. „Bună Seara, Melania!”, de Rodica Ojog-Braşoveanu – Bună seara, Melania! reprezintă al doilea volum cu personajul Melania Lupu, primul fiind Cianură pentru un surâs. Fiind scrisă de irepetabila Rodica Ojog-Brașoveanu, este o carte amuzantă și lejeră. Povestea este bine construită și are o serie de simboluri feministe bine înglobate în text.

În acest volum aflăm cum se încheie întâmplarea din sufragerie și ce se întâmplă cu tablourile furate. Este mai bine să citești inițial Cianură pentru un surâs, dar nu este o lectură obligatorie pentru a înțelege acest volum cap – coadă.

Așadar, fără un soț sâcâitor și fără copii, Melania Lupu este aparent o simplă bătrânică, de 62 de ani atipică, plină de șarm, elegantă, copilăroasă, dar extrem de vicleană – o hoață ingenioasă și elaborată! Deși ar fi trebuit să ducă o viață de pensionară inocentă, puerilă și plictisitoare, Melania Lupu sfidează normele sociale în privința bătrâneții. rotagonista este și feministă, promovând valori interesante, atât de necesare societății în care trăim:

Nu înțeleg de ce femeile nu pot fi elegante în propria casă, ci doar pe stradă sau în vizite.

Melania, pe de altă parte, poate fi considerată și o binefăcătoare, în stilul ei pur personal, desigur, căci ea trimite la Londra scrisori ce conțin dezlegarea celor mai dificile cazuri expuse în presă, semnându-se drept Abatele Brown.

Lucrurie se precepită când Melania Lupu nu poate trăi cu gândul că a pierdut tabloul ei preferat: Doamna cu evantai de Goya, pentru care face o adevărată obsesie. Așa că pune la cale un plan complicat, pentru a fura tablourile din muzeu și pentru a le scoate din țară. Are nevoie de ajutoare, așa că apelează la trei bărbați și-i convinge să sape un tunel și să fure tablourile din muzeu, fără a intra pe ușa supravegheată non-stop. Dar evident că planul de acasă nu se pupă cu cei de la locul crimei și lucrurile se complică de-o natură delicioasă!

4. „La miezul nopții va cădea o stea” de Theodor Constantin – romanul este scris de Theodor Constantin, prozator român, născut la 21 noiembrie 1910, decedat în 1975 la București. Acesta a scris poezii, nuvele, proză fantastică, scenarii de film, piese de teatru, memorii de călătorie și cărți pentru copii, însă acesta este cunoscut ca autor de romane polițiste și a ciclului din nouă romane de spionaj „Nobel”. Câteva lucrări ale scriitorului: „Fiul lui Monte Cristo” București, 1958 „Se destramă noaptea”, București, 1962; „Ultima rafală”, București, 1962 și multe altele

Cartea „La miezul nopții va cădea o stea” a fost publicată în 1957 la București, având 394 de pagini, a fost reeditată în ediții succesive și tradusă în 16 limbi. Acest roman a fost sursa de inspirație pentru realizarea filmului „Secretul cifrului” (1960) regizat de Lucian Bratu.

Lucrarea se remarcă prin elementele de mister și spionaj, care îi trezesc curiozitatea cititorului și interesul pentru ce va urma, îl captează prin intrigă și dorința de a afla cine este agentul hitleristul care le face atâtea probleme.

Romanul polițist cuprinde acțiunea ce se petrece în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Într-un comandament de cifrat, dispar în mod misterios oameni, ba chiar ajung să fie găsiți morți. Acțiunea avea loc în 1944, atunci când hitleriștii voiau să facă rost prin orice modalitate, de comunicatele de război ale armatei române prin intermediul cifrului. Conducerea armatei ia decizia de a aduce și infiltra în comandament un nou membru care, de fapt, este un agent ce lucrează sub acoperire, acesta are misiunea de a descoperi cine este agentul hitlerist și de a nu se lăsa bănuit, întrucât despre misiunea sa sub acoperire cunoșteau doar câțiva dintre superiori.

Totul ia o întorsătură interesantă din momentul în care sediul lor a fost mutat într-o fostă casă boierească, unde aceștia fac cunoștință cu majordomul nostalgic ce avea grijă de castel și tot acolo întâlnesc o tânără, care este descrisă ca fiind una foarte frumoasă, având o soartă tristă, iar din această cauză ea nu vorbea deloc. Să fiu sinceră, în acest moment am crezut că va fi și puțin romantism, așteptam ca eroul principal Mihai Ulea și frumoasa tânără se vor cupla, însă, nu a fost să fie! S-a întâmplat ceva, la care nu m-am așteptat!

Am fost surprinsă de acțiunea ce a avut loc, cu siguranță nu m-am așteptat la un asemenea final, dar mai ales, să aflu cine a fost de fapt agentul hitlerist care era cât pe ce să-și ducă misiunea la bun sfârșit.

Această lucrare îți antrenează foarte bine imaginația, citind-o e de parcă ai viziona un film de acțiune. O recomand spre lectură tuturor, dar mai ales celor care sunt pasionați de romanele de spionaj.

5. „Albastru pur” de Tracy Chevalier – romanul Albastru pur reprezintă o ficțiune istorică, pe alocuri cu tentă polițistă; bun pentru cei cărora le place suspansul. Povestea are două fire narative distincte – unul în secolul al XX-lea, altul în secolul al XVI-lea, la fel ca destinele celor două protagoniste, Ella Turner și Isabelle du Moulin, care ajung să se îmbine.

Așadar, pe cele două protagoniste le leagă o moștenire ancestrală.

Or, când Ella se mută în Franța împreună cu soțul ei, Rick, un arhitect care primise o slujbă la Touluse, aceasta este hotărâtă să-și croiască o nouă viață în Lisle-sur-Tarn. Numai că lucrurile se dovedesc mai complicate decât crezuse tânăra femeie. Locuitorii nu par s-o privească cu simpatie sau gânduri bune. Colac peste pupăză, un coșmar începe să-i bântuie nopțile. Un coșmar în care revine mereu albastrul și în care e tulburată de viziuni stranii.

La rândul ei, cu patru sute de ani înainte, Isabelle du Moulin, din cauza părului său roșu, este poreclită La Rousse de către consătenii săi vrăjitoare. Din cauza persecuției hughenoților, familia Tournier, în care Isabelle intrase prin căsătorie, este nevoită să plece și ea din satul în care locuiau.

Poveștile celor două femei (cea a Ellei relatată la persona întâia) se împletesc armonios. Cartea este scrisă într-un limbaj lejer, cu puțin text descriptiv și se parcurge ușor; iar suspansul poveștii se adâncește, pas cu pas.

Distribuie articolul: