Stela Dănilă este jurnalista pentru care verticalitatea și moralitatea profesională sunt mai presus de toate. A învățat să ierte, pentru că, spune ea, iertarea este primul pas către evoluţia personală. Am provocat-o la o reculegere de toamnă și am aflat multe despre jurnalista care ne aduce zi de zi știrile la TVR Moldova.

Ceea ce nu mi-a dat soarta… îmi clădesc singură. Ideea de destin este adesea uşor de folosit ca explicaţie pentru eşecuri. Cred în puterea universului, dar mai mult, cred în alegeri. Liberul arbitru este cel ce ne defineşte.

Experiențele care îmi lasă urme adânci… îmi construiesc personalitatea. Am mereu grijă să lucrez şi să-mi dezvolt inteligenţa emoţională. Atunci când ne desluşim sentimentele, situaţia în care ne aflăm devine mai limpede şi ştim exact de ce ni s-a întâmplat ceva şi mai ales, ce avem de făcut.

Dragostea pentru cuvânt… este una autentică şi sinceră. Îmi place îndeosebi cuvântul scris. Relaţia mea cu lectura este una veritabilă de iubire, sedimentată în timp. Păstrez cărţile în toate colţurile din casa, dar şi din sufletul meu.

Jurnalist adevărat devii atunci când… îţi faci onest meseria şi ai conştiinţa curată. Dacă în munca de toate zilele simţul civic, dorinţa de implicare şi ajutor stau în capul mesei, atunci cred că e aproape de desăvârşire.

Nu pot suporta în meseria mea… lipsa de moralitate în toate formele ei.

Nu pot ierta în viață… de fapt, iertarea este esenţială, este primul pas către evoluţia personală. Neiertarea este nocivă, aduce cu sine ranchiună, greutate şi suferinţă. Cu toate acestea, să ierţi nu înseamnă să negi seriozitatea ofensei şi cu siguranţă, să uiţi.

Am învățat de-a lungul anilor… să-mi ascult inima şi intuiţia şi să fiu fericită cu alegerile mele. Să renunţ la orgoliu şi energie negativă. Să fac lucruri bune pentru alţii şi să visez mai mult. 😊

Ceea ce nu te omoară… te face mai puternic, spunea Friedrich Nietzsche. Dar nu e o regulă general valabilă pentru toţi. Omul se simte puternic în ciuda evenimentelor negative şi nu datorită lor.

Când Dumnezeu îți închide o ușă… îţi deschide o fereastră. Adesea suntem frustraţi şi doborâţi de anxietate atunci când lucrurile nu sunt aşa cum ni le-am dorit, însă uităm că universul are tendinţa să ne arate într-un final că ne aşteaptă ceva mai bun.

Tot ce îmi doresc acum de la viață… sunt lucruri cât se poate de fireşti. O familie frumoasă, armonie şi înţelepciune.

Distribuie articolul: