Nu doar femeile pot suferi de depresia postnatală. Acest lucru poate afecta relația de cuplu, poate avea un impact negativ asupra copiilor, iar în cazuri severe poate avea urmări fatale. Psihologa Aurelia Balan ne dezvăluie care ar fi semnele și simptomele unei depresii postnatale parentale și explică importanța suportului unui specialist în domeniu.

Perioada postnatală este asociată cu mulți factori de acomodare care pot crește riscul dezvoltării unor tulburări de dispoziție atât mamelor, dar și partenerilor de viață. Până recent, depresia postpartum a fost percepută ca o problemă limitată la mamele care tocmai au născut și au trecut prin schimbările aferente acestui proces, însă cercetările din ultimii ani au lărgit puțin orizontul și au studiat și problemele emoționale cu care se confruntă partea masculină în momentul apariției unui copil în familie.

Majoritatea studiilor arată că depresia parentală postnatală apare în primul an după nașterea copilului, cu un vârf de incidență între lunile 3-6, simptomele dezvoltându-se încet, insidios, gradual, comparativ cu depresia maternă.

Depresia postpartum maternă este un factor de risc pentru cea paternă, fiind cel mai puternic predictor pentru depresia paternă. Nu se știe clar care este relația cauzală, dar partenerii mamelor depresive au raportat în nenumărate rânduri că simt că nu sunt sprijiniți corespunzător, simt teamă, confuzie, frustrare, mânie și au un sentiment de nesiguranță cu privire la viitorul familiei.

Legatura între depresie și diminuarea cantității de testosteron predominante la proaspeții tătici

Din păcate, fără susținere specializată, ambii parteneri intră într-un cerc vicios, alimentându-și stările depresive și iritabile unul altuia, iar în lipsa unui suport din afară, lucrurile pot să se agraveze. Pe lângă depresia partenerei, factorii de risc implicați în dezvoltarea depresiei paternale postnatale sunt de natură biologică, de mediu sau ereditară. Ultimele cercetări au găsit o legatură între depresie și diminuarea cantității de testosteron predominante la proaspeții tătici, dar cauzele nu sunt nici pe departe deplin elucidate.

Ipoteza unei dereglări hormonale a pornit de la faptul că în ultimii ani a crescut numărul studiilor care au găsit o corelație între fluctuațiile hormonale care apar în perioada postpartum la mame și depresia lor. Aceste fluctuații apar și în cazul tatălui, nașterea declanșând o serie de schimbări atât în nivelurile de testosteron, cât si asupra altor hormoni precum estradiolul, cortizolul, vasopresina sau prolactina. Depresia intra în peisaj atunci când aceste fluctuații sunt fie foarte mari, fie durează mai mult decât ar trebui .

Alți factori precum stresul, deprivarea de somn, teama de responsabilitate, incapacitatea de adaptare la prezența noului membru al familiei, frustrările legate de lipsa de atenție din partea partenerei, absența unui model paternal în cazul tatălui, lipsa recompenselor din parenting, relația de cuplu neconsolidată înainte de nașterea copilului sau istoricul de tulburări mintale în familie pot declanșa sau agrava stările depresive la proaspătul tătic.

Simptomele depresiei postnatale la bărbați includ:

• senzații dese de îngrijorare, iritabilitate și uneori furie

• modificări în apetit, în ritmul de veghe/somn, scăderea apetitului sexual

• senzație de oboseală, de lipsă de energie, dureri de cap, dureri generale

• sentimente de inadecvare, de pierdere a controlului

• tendința de a prefera medii retrase, izolare față de parteneră, de medii sociale

• unii bărbați pot prefera să petreacă mult timp la serviciu pentru a se detașa de familie

• unii pot experimenta confuzie de rol atât față de copil, cât și față de parteneră

• tristețe persistentă și lipsa de motivație

• pierderea interesului legat de activități de care se bucurau altă dată

• anxietate și dificultăți de concentrare

• sentiment de neputință sau credința că familiei și copilului le-ar fi mai bine fără ei

• abuzul de substanțe, utilizarea crescută a alcoolului sau a drogurilor ilicite

• izolare de prieteni și familie

• gânduri de auto-vătămare sau sinucidere

Ca și în cazul altor tipuri de depresie, cea paternă nu trebuie neglijată, fără implicare terapeutică ar putea avea urmări fatale. Respectiv consultațiile și suportul unui psiholog sunt mai mult decât necesare.

Autor: Aurelia Blana, dr. în psihologie

Foto: Instagram/AureliaBalan

Citește și: „Încetează să mai vrei să fii perfect”. Aurelia Balan, despre dragostea de sine și cum să te bucuri de prezent