Tatiana Horoșunova este o femeie din Rusia care se luptă cu cancerul. Nu își plânge de milă, este o femeie puternică și știe că doar cu pentru viață merită să lupți până la capăt și niciodată să nu te dai bătut. 

Tatiana a făcut o postare pe pagina sa de facebook, iar textul el a devenit viral adunând mii de aprecieri. EA a povestit etapele prin care a trecut și trece pentru a elimina pentru totdeauna cancerul din viașa ei. 


„S-a început o nouă etapă în lupta mea pentru viață. Am vrut să vă povestesc despre cele mai importante etape din această lupta, dar mi-am dat seama că toate sunt cruciale.
Acum sunt la etapa – operația și radioterapia. Chimioterapia am trecut-o cu brio sper și restul să meargă la fel de bine, sunt sigură că Dumnezeu o să mă ajute.

Cel mai groaznic în toată acestă luptă, nu este operația sau chimioterapia, dar momentul când auzi diagnozul. Când omul nu vrea să accepte situația el se află într-o agonie imensă, dar după ce acceptă ce i se întâmplă totul devine mai ușor și incepe să facă pași spre victorie.

În cazul meu perioada de acceptare a durat 2 săptămâni, aceasta a însemnat o perioadă de analiză și studiu prin spitale, nici nu avem timp măcar să plând. Eram mereu pe drumuri și înconjurată de oameni. O singură dată am plâns, dar am plâns de dimineață până seara. Nici în metrou sau trolebuz nu mă puteam liniști, lacrimile îmi curgeau pe obraz. Vorbeam cu mama la telefon și strigam „De ce eu?” această frază o spun toți î momentele de cumpănă. În astfel de situații omul suferind are nevoie de cineva care să îl îmbrățișeze și să îi șoptească „Eu sunt aici, noi o să ne descurcăm. „Cuvântul cheie rămâne a fi „noi”.

Mi-am dat seama că doar ocupându-mi timpul o sa pot merge mai departe și așa am făcut mereu eram ocupată cu ceva și aici mă refer și la munca fizică, găteam, făceam curat, călcam haine etc.
În fiecare dimineață îmi „îmbrăcam” zâmbetul. Mulți dintre proietenii mei mă consideră încă un om bolnav pentru că nu semăn cu ei. Chelia chiar mă face mai prețioasă, iar sprâncenele le pot vopsi, așa că nu e este o problemă.

Următorul pas, dar și unul dintre cei mai importanți este – dispoziția. Dacă ești descurajat, tratamentul și pastilele nu vor avea niciun efect. Eu am lucrat la buna mea dispozițe zilnic, și am luptat singură. În fiecare zi 24 de ore din 24 eu luptam cu deznădejdea și încercam să îmi păstrez optimismul.

În timpul chimioterapiei m-am mutat de două ori, am făcut reparație în una dintre locuințe și am învățat cum să îmi repar singură mașina de spălat.
Acum o pot demonat și monta la loc fără nicio problemă. Desigur, m-am chinuit, dar măcar nu am avut nicio secundă timp să mă gândesc la boala mea.
Tot în acest timp am fost și la mare și la munte.

Totul se poate dacă: Ai alături prieteni care cred în Tine. Este de parcă tu ai alerga la un maraton și ei te-ar veghea și susține din tribune.
-O stare de spirit bună, voința și încrederea că vei câștiga cu orice preț.
-Un doctor cu experiență și un doctor în care să ai totală încredere.
-Medicamente de calitate și încrederea că ele funcționează.
-Vizualizarea- puterea de ați imagina că ești deja sănătos.

Sper ca prin mesajul meu să pot ajuta pe cineva care se află într-o astfel de situație.”

Postarea în limba rusă o poți vedea Aici

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: