După mai multe evenimente online și offline, desfășurate cu ocazia Zilei Naționale a Actorului, celebrată pe 27 decembrie, mai multe personalități din domeniu s-au pronunțat deschis cu privire la activitatea sistată a teatrelor. Pe de-o parte actorii sunt indignați pe autorități că nu pot juca spectacole din cauza pandemiei, iar de cealaltă parte, Gala UNITEM a deschis și mai mult Cutia Pandorei. Despre ambele subiecte și-a spus părerea pe pagina sa de Facebook și directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu”, Petru Hadârcă.

Gala UNITEM și cum se „împart” premiile

„Disperarea, dezgustul, indignarea colegilor au răbufnit de Ziua Națională a Actorului, după Gala UNITEM, a câta la număr, realizată după chipul și idealul organizatorilor, cum s-a exprimat un coleg „în sistem de cumătrisme”.
Stimați colegi revoltați și disperați, sunt de acord și solidar cu voi, căci vă înțeleg mai bine decât oricine – tot ce ați adunat în suflet îmi este cunoscut pe propria piele, mai bine zis – inimă (și nu este doar o metaforă). Și întrucât problemele sunt complexe și s-au acumulat nu de o zi și nu de două, nu de o Gală și nu de două, iar covidul, care ne chinuie de un an, se pare că a scos la iveală bube vechi și prost mirositoare (pe de-a dreptul zis – puturoase), voi încerca să le iau pe rând și să-mi exprim punctul de vedere (facebookul nu agreează epistole lungi, dar dacă tot stăm în izolare, poate că veți avea timp să citiți în loc de povești la gura sobei câteva reflecții în rețea).
În primul rând despre premiul UNITEM: premiul pentru cel mai bun spectacol al anului acordat spectacolului „DOSARELE SIBERIEI” producția Teatrului Național „Mihai Eminescu” nu numai că nu mă onorează ca regizor, dar mi-a lăsat un gust amar și dezolant. Situația este paradoxală întrucât este un premiu al întregii echipe și este un spectacol cu care nu-mi este rușine nici mie, nici colegilor care sunt în scenă, l-am realizat cu multă implicare sufletească și îl jucăm cu multă dăruire emoțională de fiecare dată. L-am jucat la Sala Mare a Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”, se joacă cu sălile mereu pline, spectatorii rămân impresionați și își doresc să revină la teatru. Ne-au bucurat și ne-au încurajat mai multe cronici scrise la noi și în România (Irina Nechit, Maria Pilchin, Nicolae Negru, Marius Ghilezan, Dinu Grigorescu, Mircea M. Ionescu, Natalia Zgherea) Și totuși premiul UNITEM nu ne aduce bucurie, nici mie și cred că nici colegilor. La noi, Galele UNITEM demult nu mai sunt un regal artistic, ci un prilej de defilare în scenă a reprezentanților partidelor de la putere, făcându-și PR în „cadrul cultural”. Dacă ar fi fost un premiu personal, l-aș fi refuzat, așa cum am făcut anul trecut când am fost premiat pentru rolul lui Crăcănel din spectacolul „Carnavalul” de I.L.Caragiale, regia Alexa Visarion, n-am ridicat acel premiu, ce-i drept nu am făcut tam-tam public, ca să nu fiu bănuit de atitudine părtinitoare și subiectivă, de ranchiune personale față de președintele UNITEM. Dar acum fiindcă mai mulți au abordat subiectul Uniunii noastre de breaslă cred că e momentul să punctăm câteva lucruri”, a menționat Hadârcă.

Breasla actorilor și instituția care „îi reprezintă”

„Ce pretenții poți avea față de președinte? Președintele este un inocent și imaculat, vorba ceea nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase – căci premiile se acordă de un juriu și nu de unul, dar chiar de două (de selecție și cel final), componența juriului se alege de senat, senatul se alege la Congres odată cu președintele. Deci, stimați colegi, totul e democratic, evident democratic după chipul și asemănarea sistemului pe care îl slujește: puteți verifica cine și împreună cu cine, și cum a modificat statutul UNITEM, astfel încât să poată rămâne în funcție nu două mandate cum era prevăzut de normă, ci să-l obțină și pe al treilea (aproape ca-n Belarus, cred că dacă mai rămânea Dodon la putere îl mai modificau o dată și chiar ar fi rămas pe viață). Cândva discutasem aprins cu câțiva dintre colegii mei de generație și de facultate insistând să ne implicăm în activitatea Uniunii și să schimbăm lucrurile, au fost dezinteresați. Timp de patru ani am fost în senat, am încercat să schimb cât pot câte ceva, dar nu cred că a fost foarte eficient. În ajun de ultimele alegeri în UNITEM i-am propus unuia dintre colegii mei (un talentat actor și regizor, om erudit și un excelent profesionist cu viziuni moderne și deschideri spre inovare) să candideze la președinție, a refuzat – îl înțeleg: ca să schimbi ceva e necesară foarte multă implicare, efort, timp, sănătate, etc. Cum îmi este firea aprinsă, am decis să vin eu cu schimbarea, mi-am propus candidatura la funcția de președinte. Nu are rost să scriu aici despre trocul propus de cel care râvnea la al treilea mandat și nici nu vreau să descriu tehnicile și strategiile prin care și-a obținut nu doar majoritatea, dar și componența nominală a senatului așa cum și-a dorit-o. Eu am recunoscut înfrângerea în fața majorității (că dacă zic în fața șmecheriilor, voi fi învinuit de calomnie, așa că nu zic, rămâne părerea mea subiectivă). De atunci am devenit un fel de persona non grata la UNITEM și ținta unor lovituri meschine. Din păcate mie îmi plac luptele pe câmp deschis, iar intrigile mă dezgustă. Așa că am încercat pe cât a fost posibil să evit orice contacte. Deci, stimați colegi, minoritatea se supune majorității. Haideți să fim realiști: conducerea UNITEM a fost aleasă de o majoritate, care a votat, și au fost mulți, nu-i mai numesc nominal, nici măcar după găști ori teatre, noi știm care și ce stofă are. Prin urmare, trebuie să spunem lucrurilor pe nume: da, Gala de ieri este fața și spiritul comunității noastre artistice, acestea sunt standardele artistice, manageriale și umane încuviințate și aprobate de majoritatea celor care se numesc actori, regizori, scenografi, coregrafi, regizori de sunet și de lumini, etc., din jurul nostru. Sunt și alții, dar ei sunt minoritatea. Unul dintre colegi a scris astăzi că „tot mai mult ți-e silă să te asociezi cu ei” și mulți l-au susținut. Ce să vă zic, când citesc ce scrieți pe facebook, am iluzia că minoritatea nu este chiar atât de mică. Totuși, ca să avem altfel de Gală și un altfel de UNITEM trebuie să fim uniți și solidari nu doar pe facebook, dar la congres când se decide componența conducerii. Cred că data viitoare va fi mai ușor, nu cred că a modificat statutul ca să rămână pe viață în fruntea UNITEM, a avut atâta timp să-și asigure confortul personal. Mai ales că zilele acestea se vor decide pensiile de merit, oare de ce aș fi gata să ghicesc cine vor fi favoriții? Nici nu-i nevoie să fii jurnalist de investigație”, a precizat directorul Teatrului Național „Mihai Emienscu”.

Premiile – focul care declanșează revolta

„O altă problemă scoasă în evidență în aceste zile este cea a felului în care se acordă aceste premii, dacă sunt pe merit sau nu. Contestații sau nedumeriri referitor la criteriile de acordare a premiilor se întâmplă și la casele mai mari, la mari festivaluri de teatru și film, dar mite într-o țară ca a noastră. Și aici cuvântul hotărâtor îl au nu doar membrii juriului, dar și criticii de teatru și teatrologii. Unde e vocea lor? Nu e prima dată când ar fi nevoie de analize competente și profesioniste. De-a lungul timpului au mai fost spectacole (regizori, actori, scenografi) nedreptățiți, care nici măcar nominalizați n-au fost și aveau lucrări cu adevărat bune, iar noi ne uitam nedumeriți unul la altul și strângeam din umeri. Fiecare își exprima protestul în felul său – unii au părăsit uniunea, alții au refuzat să mai participe la Galele UNITEM, sau să vină la recepția festivă, unii n-au mai participat la congrese. Starea de lehamite ne cuprinde pe mulți. Pune stăpânire pe noi, până apare un foc care declanșează revolta, de data aceasta e pe facebook”, a mai scris Petru Hadârcă.

O lege pentru activităților din domeniul artelor spectacolului

„Țin să-mi exprim solidaritatea cu colegii noștri de breaslă care sunt antrenați în proiecte sau în organizații de cultură independente, înțeleg cu ce greutăți se confruntă. Și iarăși, mintea noastră cea de pe urmă, trebuia să vină pandemia ca să înțelegem că avem nevoie de o lege a funcționării și a desfășurării activităților din domeniul artelor spectacolului. Este o urgență.
Și în final nu pot să nu-mi exprim bucuria și speranța, și să fiu întru totul de acord cu voi, dragă și stimată Daniela Burlaca și bunii, și talentații mei colegi de breaslă, ceea ce ne menține și ne dă puteri sunt spectatorii noștri! Și slavă Domnului, ei vin la teatru nu în funcție de premiile UNITEM, ci din iubirea, plăcerea și bucuria pe care le trăiesc în sala de teatru. Vă doresc, ne doresc să avem puteri și sănătate, și energii creatoare să realizăm spectacole bune, ca să trezim pofta de teatru în spectatori. Să avem cu toții Sărbători Fericite și Binecuvântate și să ne reîntâlnim în Anul Nou cu mai multă speranță și soluții bune!”, a urat în final Hadârcă.

Amintim că premiile Galei UNITEM s-au acordat într-un eveniment difuzat online pe 27 decembrie 2020.
Tot atunci, de Ziua Națională a Actorului, mai mulți actori din teatrul privat „Geneza Art” și-au exprimat supărarea pentru lipsa de acțiuni ale statului privind desfășurarea activităților de cultură în perioada pandemiei.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: