O investigație amplă realizată de Financial Times, bazată pe sute de mii de documente interne scurse din rețeaua rusă de plăți A7, dezvăluie mecanismele prin care oligarhul fugar Ilan Șor și banca de stat rusă Promsviazbank (PSB) ar fi construit un sistem paralel destinat eludării sancțiunilor occidentale.

Potrivit investigației, în perioada de la sfârșitul anului 2024 până în august 2025, prin acest sistem ar fi fost procesate tranzacții de peste 6,9 miliarde de dolari prin intermediul sistemului bancar internațional. Documentele analizate de Financial Times indică faptul că fondurile ar fi fost utilizate inclusiv pentru achiziții destinate sectorului militar și serviciilor de informații din Rusia.

Creată la finele anului 2024, după deconectarea marilor bănci rusești de la SWIFT, rețeaua A7 a ajuns să proceseze aproape 19% din toate operațiunile de comerț exterior ale afacerilor din Rusia, beneficiind de susținerea directă și publică a Kremlinului.

Sute de firme paravan și o adevărată „fabrică de falsuri”

Pentru a accesa rețeaua SWIFT, A7 nu a dezvoltat o tehnologie nouă, ci a folosit scheme clasice de spălare a banilor. Financial Times a identificat 100 de firme-fantomă prin care s-au derulat tranzacțiile directe, dar și referințe la alte 200 de entități similare stabilite în Emiratele Arabe Unite (61), Hong Kong (87), Kârgâzstan (16), Indonezia (14), Marea Britanie (3) și Ungaria — ultima fiind canalul principal de acces în Uniunea Europeană.

Pentru a trece de verificările de conformitate (anti-money laundering) ale băncilor, rețeaua a organizat o veritabilă „fabrică de falsuri”:

  • Ștergerea urmelor rusești: Angajații eliminau orice caracter chirilic din acte și curățau documentele de orice „amprentă rusească”.

  • Arhivă de ștampile: Rețeaua folosea mii de ștampile corporative deținute ilegal sau copiate de pe actele unor companii care nu bănuiau nimic.

  • Falsificarea codurilor vamale: Echipamentele militare erau redenumite. De pildă, în februarie 2025, o comandă de 500 de ochitori nocturne (în valoare de 510.000 dolari) a fost declarată în actele bancare drept „sticlă securizată”, angajații ezitând să schimbe denumirea în „încălțăminte” pentru a nu trezi suspiciuni față de plățile anterioare.

Mii de miliarde prin giganții bancari ai lumii

Tranzacțiile derulate de firmele acoperite ale rețelei A7 au tranzitat cele mai mari instituții financiare ale lumii:

  • Standard Chartered (Hong Kong): Peste 1,1 miliarde de dolari încasați;

  • First Abu Dhabi Bank (EAU): Peste 1,8 miliarde de dolari rulați prin 17 firme fictive, banca asigurând și conversia din dirhami în dolari, euro și yuani;

  • DBS (Hong Kong): 273 de milioane de dolari;

  • Citigroup: 74 de milioane de dolari;

  • Deutsche Bank (Europa): Aproximativ 18 milioane de dolari.

Reprezentanții First Abu Dhabi au declarat pentru FT că toate conturile suspecte au fost identificate și închise. Bănci precum Standard Chartered, Citigroup, JPMorgan și Deutsche Bank au refuzat să comenteze cazurile specifice, subliniind doar angajamentul lor de a respecta legile împotriva spălării banilor.

Criptomonede, cambii și expansiunea agresivă în Africa

Pe lângă infrastructura bancară clasică, rețeaua condusă de Ilan Șor și Promsviazbank s-a extins masiv în sectorul activelor digitale:

  • Stablecoin-ul A7A5: Un token garantat de depozitele în ruble la banca de stat Promsviazbank. În doar patru luni, prin A7A5 au trecut 9,3 miliarde de dolari, iar volumul total al tranzacțiilor a depășit 100 de miliarde de dolari, fiind primul token recunoscut oficial de Banca Centrală a Rusiei pentru plăți externe.

  • Cambii și Stablecoins Tether: Jurnaliștii au identificat emisiuni de cambii emise de A7 de peste 20 de miliarde de dolari și tranzacții masive cu Tether (USDT).

Deși SUA, Marea Britanie și Uniunea Europeană au impus un val succesiv de sancțiuni împotriva rețelei A7, a platformelor cripto asociate (Grinex) și a liderilor proiectului (inclusiv Leonid Șumakov și Mihail Dorofeev), rețeaua continuă să se extindă.

Conform datelor FT, A7 și-a deschis recent reprezentanțe în Nigeria, a trimis delegații în Togo, Madagascar și Zimbabve și plănuiește să intre pe piețele din 20 de țări din Africa și America Latină.

Comentând pentru publicația Kommersant, Ilan Șor a declarat următoarele:

„Nu cred că acest lucru se va întâmpla. Dar chiar dacă, ipotetic, ne-am imagina că acestea [sancțiunile] vor fi ridicate, acest lucru nu va afecta în niciun fel cererea pentru serviciul nostru. Sancțiunile au fost doar un impuls, un declanșator pentru dezvoltarea sistemului, însă acesta ar fi fost relevant și fără ele, iar astăzi vedem deja acest lucru”.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: