Am înțeles că cititul este o hrană spirituală, dar și o cheie spre succes. La ziua mea de naștere, sau un alt eveniment important din viața mea, în loc de flori sau bani, voi ruga invitații să-mi aducă cărți. Dacă ai citit cartea: „Pacienta Tăcută”, vei fi de acord cu ceea ce voi scrie mai jos, dacă nu, neapărat să o citești.

Cartea „Pacienta tăcută” de Alex Michaelides, mi-a recomandat-o prietena mea. Și cred că a fost una dintre cele mai bune propuneri. Am citit-o foarte repede, pentru că dacă începi, nu mai poți să te oprești.


Alex Michaelides este autor și scenarist, iar romanul său de debut fiind chiar ea, recomandarea mea de astăzi „Pacienta tăcută”. Cartea este un thriller psihologic. Alex e autorul care știe pe ce butoane să apese, cum să acceseze, prin cuvinte planul psihic uman.

„Emoțiile neexprimate nu vor muri niciodată. Ele sunt îngropate de vii și vor apărea mai târziu, în moduri mai urâte”.

În această carte vei afla despre viața unei fete pe nume Alicia, aparent, care părea a fi perfectă, dar nu era așa. O simplă frază pe care ai auzit-o întâmplător de la tatăl tău în copilărie, îți poate schimba radical viziunea asupra vieții și asupra viitorul tău. O casă mare și frumoasă, pasiunea și talentul pentru pictat, un soț iubitor, (după cum părea) nu te poate face fericită pe deplin.

„Un copil nu își poate urî mama, fără ca mama să-l urască mai întâi pe copil”.

După o crimă tragică, personajul principal, Alicia, șase ani de zile nu vorbește nimic,  până apare „un simplu psihoterapeut”, acesta a avut un drum plin de riscuri, dar îi era important adevărul, pe care la și aflat. Era un psihoterapeut care părea că vindecă pe alții, însă, se vindeca pe sine, prin pacienții săi. 

Dacă îți place mereu să fii într-un amestec de suspans și să citești ceva care îți trezește fiori, atunci această carte este pentru tine.


A fost prima carte care m-a făcut pe câteva secunde să nu mișc. De ce? Pentru că nu te aștepți la un astfel de sfârșit. Finalul o transformă într-o carte foarte bună. Schimbă orice părere ai avea, până în acel moment. Toată cartea a fost un mister și nici nu m-am gândit la o așa „întorsătură”. E remarcabilă, inteligentă și cel mai important plină de imaginație (partea mea preferată).

„Unul dintre lucrurile pe care e cel mai greu să le recunoaștem e faptul că n-am fost iubiți atunci când aveam cea mai mare nevoie. E un sentiment îngrozitor durerea de a nu fi iubit.”

Distribuie articolul: