În cultura romilor, violența sexuală este condamnată, dar asta nu înseamnă că acest fel de violență nu este întâlnit în comunitate. De regulă, sexul este o temă de discuţie tabu în familiile rome. Despre sexualitate se vorbeşte foarte superficial, iar discuţia se limitează la stabilirea comportamentului acceptabil și cel considerat neadecvat. Astfel, fetele sunt atenționate că nu pot ieși fără frații mai mari, că trebuie să aibă grijă la comportament și „dacă faci vreo poznă, ne omoară taică-tu”. Atât părinții, cât și adolescenții nu sunt instruiți, nu știu cum să discute aceste teme, există o temere și rușine neîntemeiată.

„Port o vină imensă în faţa copilului meu, deoarece nu i-am fost destul de aproape ca ea să aibă încredere în mine şi să-mi povestească ce i s-a întâmplat. Este o tragedie pentru toată familia noastră, copila mea de numai 12 ani a fost violată. Sunt sigură că acea traumă pe care a suferit-o nu se va vindeca curând”, mărturisește plângând Nona*, despre ce i s-a întâmplat fetiței ei.

„Fata mea nu se va mai putea căsători cu un rom, dar să fiu sinceră, nu asta este cel mai important. Dureros este faptul că nici nu mi-a spus de la început, am început să observ că are un comportament diferit abia după o săptămână. Brusc, ea devenise tăcută şi absentă şi eu am început să bănuiesc ceva. Am prins-o de mai multe ori plângând şi atunci m-am alarmat. De frică sau ruşine, ea nici nu spunea ce se întâmplase cu ea. Mi-am chemat atunci cele mai apropiate rude şi ne-am adresat unui medic ginecolog care ne-a confirmat că fata a fost violată. Aflasem mai târziu că băiatul, şi el de etnie romă, de 17 ani, s-a oferit s-o conducă acasă cu maşina după lecţii. Chiar dacă fata a refuzat inițial, el a presat-o psihologic: „Ce-i cu tine? Nu știi al cui sunt? Suntem rude…”, povestește Nona.

Ea continuă: „într-adevăr suntem rude, dar îndepărtate, iar fetiţa mea îl cunoştea pentru că băiatul venea des cu taică-său pe la noi”.

Pentru fată, a urmat ceva şi mai traumatizant. La puțin timp, despre cele întâmplate ştia deja toată comunitatea de romi. În aşa cazuri, cei mai bătrâni romi care sunt respectați în comunitate sunt chemaţi pentru Romano Criss, adică judecata romilor. Inițial, atât tânărul cât şi rudele acestuia negau totul. Situația a luat o altă întorsătură când mama fetei şi-a luat inima în dinţi şi a amenințat că depune o plângere la poliţie. Abia atunci băiatul și-a recunoscut vina şi aşa cum cere tradiţia romilor, trebuia să ia fata de nevastă ori să plătească cinstea ei cu o sumă destul de impunătoare.

„Ceea ce am hotărât atunci a şocat toţi romii. În primul rând am refuzat orice plată pe care ne-o propuneau. Şi am refuzat să se căsătorească cu el, o decizie luată împreună cu fetița noastră. Banii nu erau să ne trateze sufletele și fetiţa mea nu este un obiect pentru vânzare. Plus la toate, ea are doar 12 ani, ce fel de măritat, este doar o copilă care îşi va îngropa copilăria şi toate visurile. Iar o căsătorie impusă de comunitate sunt sigură că nu era să dureze. I-am dorit binele şi eram siguri că numai oferindu-i dragoste şi afecţiune în familie vom depăşi aceste momente”, a spus Nona.

„Fata merge în continuare la şcoală, învaţă bine. Şcoala a ajutat-o să depăşească mai uşor stresul pe care-l avuse. Noi am devenit foarte apropiate, petrecem mult timp împreună discutând deschis pe diferite teme. Ea doreşte să facă studii universitare, noi o vom susţine. Sunt convinsă că hotărârea pe care am luat-o îi va face viaţa mai uşoară. Fata va învăţa, va avea o profesie şi va fi fericită”, se arată convinsă Nona.

Dacă părinții fetei ar fi decis să-l denunțe la poliție, și băiatul ar fi fost găsit vinovat, pedeapsa lui ar fi ani de pușcărie.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, 63% dintre femeile din Moldova au trecut prin violență fizică, psihologică sau sexuală din partea partenerului de viață, pe parcursul vieții. Pentru a combate și preveni violența față de femei și fete UN Women Moldova testează abordări inovative în lucrul cu femeile, tinerii, poliția, administrația locală și centrală.

De asemenea UN Women susține implicarea femeilor rome în politică, ele, până nu demult fiind excluse din procesele de luare a deciziilor. În 2015 primele două femei rome au fost alese consiliere locale.

Acest articol este parte din campania „Zoralé jiuvlia” („femei puternice” în limba romani) care promovează istoriile de succes ale femeilor și fetelor rome, lansată de UN Women Moldova. În cadrul acestei campanii, eroinele istoriilor vor merge în comunitățile locale pentru a povesti propriile istorii și a discuta cu femeile și bărbații din comunitatea romă și neromă soluțiile la cele mai stringente probleme, cum ar fi prevenirea violenței, importanța studiilor și drepturile femeilor. Această istorie a fost scrisă de jurnalista Elena Sîrbu. Puteți citi toate istoriile aici.

*Numele persoanei a fost schimbat pentru a proteja identitatea familiei.

Foto simbol: Programul ONU „Femeile în Politică”/Ramin Mazur

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: