Povestea familiei Efros este una clasică. Inițial a ajuns în Portugalia tatăl, apoi a mers și mama, iar pentru un viitor mai bun în educație, cele două fiice au lăsat studiile din Moldova și au practic le-au continuat în Portugalia. Oportunitățile le-au valorificat la maxim, iar dintr-un vis, un restaurant de familie deja de 5 ani activează cu succes acolo. Acum fetele pregătesc al doilea local cu design elaborat și punând în practică toate cunoștințele obținute la facultate. Cum își împart rolurile în echipă și ce a fost cel mai greu în tot acest demers de activitate pe tărâm portughez, aflăm de la Sorina Sofia, fiica mai mare a familiei Efros.

A fost greu, a fost cu lacrimi…

„Tata a ajuns pe tărâmurile Portugaliei prin 2002. Motivul emigrării a fost cel al multor familii de moldoveni: să ne ofere tuturor o viață mai bună, cu mult mai multe oportunități! Mai târziu a plecat și mama împreună cu fratele meu mai mic. Eu și sora mea, fiind eleve, mergeam la părinți doar vara, în perioada vacanței. Câțiva ani mai târziu, am hotărât să plecăm și noi, sora mea fiind elevă în clasa a VIII-a și eu studentă, în primul an. Evident am renunțat la studiile din Moldova și am aplicat aici la universitate.

Cea mai mare provocare pentru început a fost cunoașterea limbii. Mai ales că noi trebuia să continuăm studiile. Deci, a fost greu, au fost lacrimi, dezamăgiri, nu aveam prieteni. Dar, cu multă perseverență am învățat, am muncit, ne-am dezvoltat și lucrurile sau schimbat”, își amintește Sorina Iavorschi.

Toți își doreau un proiect comun, iar el a venit spontan

„Toată treaba cu primul restaurant a fost tare spontan. Lucram toți în sfera restaurantelor și, absolut întâmplător, am aflat că se dă în chirie un local. Ne-am adunat toată familia seara la sfat și am decis că se merită să încercăm. Eu și sora mea aveam ceva cunoștințe în domeniu management și administrare, mama în domeniul culinar, iar bărbații au zis că ne ajută și ei cu ce pot! Studiile superioare tare mi-au fost de folos. Proiectele făcute la facultate au fost modificate și după, aprobate și în Franța. Acum, recunoaștem cu toții că a fost un vis la care toți visau, dar nu aveam curaj să-l spunem cu voce tare”, recunoaște întreaga familie.

De la self-service – la exclusivism

„Am ales sfera restaurantelor pentru că deja mama avea experiență de câțiva ani în acest domeniu, respectiv cunoștea toate subtilitățile, știa cum funcționează totul. În această sferă am activat, la un moment dat, fiecare dintre noi, parcurgând tot drumul, de la bucătărie la chelneri pe sală prin restaurante.

Primul restaurant este localizat într-un centru Comercial „Aqua Portimao “din Portimao, Algarve, Portugalia. Este vorba de un Self-Service cu mâncare la kg. Anul acesta am făcut 5 ani de activitate – incredibil și pentru noi. Primii trei ani au fost mai dificili, după, cumva am intrat în ritm și am început să ne gândim la ceva diferit. Am decis că ar fi timpul să deschidem un Restaurant exclusivist, la fel în acest oraș”, povestește Sorina Sofia.

Când angajații lipsesc, familia suplinește

„Abia după deschiderea restaurantului, în procesul de lucru, am înțeles cine și ce poate face mai bine. Mama și sora au descoperit ca pot găti mâncare delicioasă și sosuri savuroase, eu fac salate și deserturi. Pe lângă asta, am preluat și evidența contabilă. Desigur, la nevoie, spălăm și vase dacă trebuie. Reușim să menținem restaurantul funcțional, chiar dacă uneori angajații lipsesc. Practic suplinim orice funcție. Așa e când „lucrezi pentru tine”, nu mai cauți cine mătură și cine pune florile în vază”, mai spune Sorina, zâmbind.

Să deschizi o afacere e simplu – să o menții, e artă!

„Mereu am mers pe principiul ca mâncarea să fie de calitate, delicioasă și din ingrediente Bio. Ne trezim dimineața la 6:00 pentru a face plinul de la piață de cele mai proaspete fructe și legume”, povestește Elena Efros. Fiicele o completează pe partea de acte și administrare și recunosc: „Să deschizi o afacere în Portugalia e foarte simplu. Trebuie doar să ai toate actele în regulă și să nu ai datorii față de stat. Cred că după deschidere e mai dificil, trebuie să depui mult suflet și multă muncă ca să o dezvolți. E practic o artă să te menții”, ne spune Ina Efros, fiica mai mică.

 

Bucătăria moldovenească face casă bună cu cea portugheză

„Gastronomia portugheză poate ușor fi combinată cu cea moldovenească. E nevoie doar de puțină imaginație și iscusință și „voila” se pregătesc cele mai delicioase bucate. Portughezii adoră să experimenteze ceva nou. Le plac sarmalele, mămăliga cu cărniță de porc, gătită ca acasă în Moldova. Mulți dintre ei zic că bucatele noastre au gustul copilăriei lor, când bunicii le pregătea mămăligă  cu renumitul pește bacalhau (ambasadorul gastronomiei portugheze)”, mai povestesc moldovencele pentru EA.md.

Pandemia a amânat un pic planurile

„Pandemia a dat peste cap deschiderea noului restaurant, care urma să fie în iunie. Odată ce au fost sistate lucrările, am fost puși în situația de amâna tot. Dar tot ce se face, se face spre bine! Am reușit să ne odihnim și să prindem puteri pentru a începe în forță din nou activitatea. Deci, în curând, o să ne putem bucura și de al doilea local, la deschiderea căruia ne concentrăm toată atenția noastră. Se muncește mult. Cum va fi un restaurant cu un concept diferit de primul, avem foarte mult de lucru la formarea lui. Sperăm să creștem în continuare. Între timp, restaurantul Self Service a lucrat în regim de Takeaway (la pachet) și continuă combinat”, povestește Sorina.

Nimeni și nimic nu ar trebui să stea în calea visurilor

„Teama de necunoscut ne determină de cele mai multe ori să devenim nesiguri pe noi și pe puterile noastre, astfel că de multe ori renunțăm chiar înainte să reușim. Nu renunța – asta e singura cale de a obține ceea ce iți dorești! Riscă și mergi înainte, și nu uita că succesul reprezintă acel procent unic din munca unui om, iar eșecul, în orice domeniu, uneori este inevitabil. Nimeni și nimic nu ar trebui să stea în calea visurilor noastre. Totul este posibil, numai să îți dorești din tot sufletul”, crede Sorina Sofia.

Foto: Arhivă personală