Ministerul Sănătății pregătește o nouă reformă a sistemului spitalicesc din Republica Moldova, care prevede reorganizarea spitalelor în trei categorii — regionale, subregionale și locale — precum și introducerea unui management comun pentru acestea.

Potrivit ministrul Sănătății, Emil Ceban, proiectul reformei urmează să fie prezentat până la sfârșitul verii și presupune crearea a două spitale regionale mari, la Cahul și Bălți, care urmează să fie construite, transmite  europalibera.org.

În plus, vor exista alte 11 spitale subregionale, dotate cu unități de primiri urgente și centre specializate pentru accidente vasculare cerebrale. Restul spitalelor vor fi clasificate drept spitale locale.

Toate aceste instituții medicale vor funcționa în baza unui management comun, o schimbare care, potrivit ministrului, ar urma să afecteze în principal structurile administrative.

„O să aibă de suferit numai cei din administrația spitalelor, în rest nu va suferi nimeni”, a declarat Emil Ceban.

Ministrul a explicat că spitalele locale se vor concentra pe servicii precum chirurgia de o zi, terapia de o zi, geriatria, reabilitarea și îngrijirile paliative, pentru a evita dublarea serviciilor cu spitalele subregionale.

În acest sens, pacienții care vor fi tratați în spitalele mari, inclusiv în Chișinău, ar putea reveni în spitalele locale pentru recuperare. De asemenea, unele spitale din suburbia Capitalei ar urma să fie trecute în subordinea altor spitale municipale.

Deocamdată, ministrul nu a precizat dacă reforma va include și cele trei spitale raionale din Găgăuzia, care nu sunt gestionate de Ministerul Sănătății, și nici dacă cele nouă spitale municipale aflate în subordinea Consiliului Municipal Chișinău vor fi incluse în proces.

Expertul în managementul medicinei dezastrelor și consultant internațional al Organizației Mondiale a Sănătății, Mihail Pîsla, consideră că reforma poate aduce atât avantaje, cât și riscuri, însă insistă că aceasta trebuie discutată în cadrul unor consultări publice ample.

Potrivit lui, noul model ridică întrebări importante legate de independența financiară a spitalelor locale și de modul în care vor fi distribuite resursele.

„Dacă Spitalul din Orhei va fi subregional, iar celelalte spitale raionale din împrejurimi vor fi filiale sau subdiviziuni ale acestuia, cine va decide cum se împart banii? Cineva poate trage la turta lui mai mult”, a spus Mihail Pîsla.

Totodată, expertul admite că managementul comun ar putea permite o utilizare mai flexibilă a resurselor financiare, inclusiv planificarea etapizată a investițiilor și redistribuirea specialiștilor între spitale.

Reforma provoacă îngrijorări și în rândul managerilor de spitale. Directorul Spitalului Raional Cantemir, Anatolie Răcilă, avertizează că centralizarea puterii într-un singur spital regional ar putea bloca dezvoltarea instituțiilor locale.

„Să lăsăm bugetul pentru cinci instituții pe mâna unui spital regional este o practică distructivă. Celelalte spitale nu se vor mai dezvolta, iar actul medical va fi îndepărtat de populație”, a afirmat acesta.

Totuși, Răcilă admite că unele specialități ar putea fi concentrate în anumite spitale, oferind exemplul secției de boli infecțioase de la Spitalul Raional Leova sau al chirurgiei laparoscopice din Cantemir.

Pe lângă reorganizarea pe niveluri, reforma prevede și fuziunea unor instituții medicale. Astfel, Institutul de Neurochirurgie și Neurologie ar urma să fie absorbit de Spitalul Clinic Republican, iar spitalele de psihiatrie din Chișinău, Bălți și Orhei ar urma să fuzioneze cu Dispensarul Republican de Narcologie.

Noua reformă vine la aproape patru ani de la reorganizarea inițiată de ex-ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, când cele 31 de spitale raionale au fost transferate din gestiunea consiliilor raionale în subordinea Ministerului Sănătății.

La acea vreme, Guvernul și-a argumentat decizia prin lipsa resurselor autorităților locale pentru investiții și starea precară a multor spitale. În schimb, Ministerul Sănătății a promis dotarea acestora cu echipamente moderne, majoritatea provenind din donații sau granturi externe.

Reforma de atunci a generat dispute între autoritățile locale și Ministerul Sănătății, însă, în urma consultărilor publice, s-a decis ca administrațiile publice locale să păstreze proprietatea asupra clădirilor și terenurilor, iar ministerul să gestioneze activitatea instituțiilor medicale.

Totuși, până în prezent, nu este clar câte contracte de comodat au fost semnate între minister și consiliile raionale, în condițiile în care mai mulți președinți de raioane s-au opus reformei.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: