Astăzi, 17 februarie va fi supusă dezbaterii și votării în lectură finală a Legii anti-bullying în Parlamentul Republicii Moldova. Deputata PAS, Angela Munteanu-Pojoga a anunțat în octombrie, 2021 proiectul de lege pentru modificarea Codului educației Republicii Moldova întru introducerea Legii anti-bullying în școli. În următoare etapă, Ministerul Educației și Cercetării se așteaptă să elaboreze, pe parcursul a 6 luni, propuneri concrete de prevenire și combatere a bullyingului.

„Alte forme de violență erau demult reglementate în RM, nu și bullyingul. Prin această inițiativă legislativă s-a dorit să fie scoasă în discuție o problemă care există, dar care, pur și simplu, nu avea un nume. Bullying exista, dar parcă nici nu exista în țară. Necesitatea unei astfel de legi am depistat-o în rolul meu de deputată, având audieri atât cu părinți care îmi cereau să fie luată atitudine, cât și cu diverse cadre didactice”, spune doamna Munteanu-Pojoga, fiind contactată de redacția EA.md.

N. r. Bullying școlar este o formă de comportament agresiv care se manifestă în mod intenționat, repetat și prin dezechilibru de putere și se referă la acele comportamente prin care cineva rănește, provoacă suferință sau aduce prejudicii demnității unui copil sau adolescent.

Deputata spune că drept inspirație pentru această propunere legislativă a servit experiența României, unde o lege similară a intrat în vigoare în anul 2019. „În urma unor discuții cu Ministerul Educației s-a ajuns la concluzia că este necesară simplificarea la maximum a conținutului legii și de a introduce, inițial, doar două noțiuni fundamentale – nonviolență și nondiscriminare, pentru a face lucrurile să se miște într-un ritm mai alert”, afirmă oficiala.

La un consens despre forma acestei legi s-a ajuns numai după discuții în format larg cu Ministerul Educației și Cercetării, societatea civilă formată din părinți, elevi și profesori. Un rol central în definitivarea noțiunilor prezentate în lege l-au jucat ONG-urile active în domeniul protecției sociale a copilului, precum este UNICEF, care a venit cu diverse recomandări și bune practici pentru măsuri de eliminare eficientă a bullying-ului din școală.

Care sunt nivelurile de la care se intervine, cine din unitatea de învățământ sesizează aceste cazuri, unde se pot adresa copiii, precum și cum trebuie să arate regulamentele din interiorul instituțiilor de învățământ pentru a preveni bullyingul – toate aceste sunt prioritățile Ministerul Educației și Cercetării, ce vor fi incluse în normele metodologice pentru aplicarea legii.

Conform ultimului raport UNICEF, publicat în ianuarie, 2022 denumit „Recomandări pentru prevenirea, identificarea și intervenția în cazurile de bullying” un mecanism eficace de prevenție a bullyingului este organizarea unei serii de campanii de informare la nivel național și în școli. Mecanismul ar trebui să includă seminare pentru profesori (cum să intervină și cum să prevină), dezbateri despre bullying, ore de consiliere, de dirigenție și distribuirea de materiale media (filme, imagini etc.) cu mesaje anti-bullying.

Conform raportului menționat, activitățile anti-bullying ar trebui să includă cel puțin:

  • Intervenții la nivel de școală: supravegherea sporită a zonelor care sunt „puncte fierbinți” pentru bullying și violență în școală, precum și elaborarea de reguli la nivel școlar, și consecințele pentru acțiunile de bullying.
  • Activități în clasă: organizarea în mod regulat a orelor, în timpul cărora elevii și profesorii se angajează în activități, discuții, jocuri de rol și activități artistice, legate de prevenirea și contracararea bullying-ului, și a altor forme de violență în rândul elevilor.
  • Intervenții individuale: implicarea părinților ai căror copii manifestă comportament de bullying și a celor supuși bullying-ului, în funcție de situație, atunci când este necesar, precum și implicarea psihologilor școlari sau a altor profesioniști, în funcție de caz.
  • Activități sociale și de implicare a comunității locale: convocarea de întâlniri cu liderii comunității pentru a discuta despre programul școlii și problemele asociate cu bullying-ul, încurajând acoperirea mediatică locală a eforturilor școlii, angajarea elevilor în discuții despre programul școlii lor cu liderii comunității.

Ca mecanism de implementare a planului anti-bullying, diferit de cele discutate actualmente în Republica Moldova, este inclus în Normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenței psihologice-bullying în România formarea unui grup de acțiune anti-bullying la nivelul fiecărei unități școlare. Rolul acestor grupuri este de prevenire, identificare și soluționarea cazurilor de bullying prin folosirea acestor mecanisme:

  • organizarea unor activități, precum concursuri, teatru forum ș.a., în scopul încurajării respectării valorilor și misiunii declarate a școlii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situațiilor de bullying;
  • măsuri de comunicare și informare internă, la nivelul unității de învățământ, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare și intervenție a situațiilor de bullying în spațiul școlar;
  • responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenției imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate;
  • activități de măsurare a impactului acțiunilor cuprinse în planul anti-bullying și ale eficienței grupului de acțiune ș. a.

Amintim că potrivit Studiului „Bullying-ul în rândul adolescenților din Republica Moldova”, realizat de UNICEF în 2020, peste 86% dintre elevii claselor a VI-XII-a au fost afectați de fenomenul bullying-ului în școli. Circa 34% dintre ei s-au aflat atât în poziția de victimă, cât și de agresor, dar și de martor.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: