Situația de pe Nistru, care este principala sursă de apă pentru Moldova, rămâne încă neclară, deși a trecut deja o lună de la apariția informațiilor despre poluarea apei.

 

Principalul lucru care îi preocupă pe cetățenii republicii este ce anume a ajuns în apă și care sunt consecințele catastrofei, scrie rupor.md.

Șefa laboratorului de hidrologie și ecotoxicologie de la Institutul de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), Elena Zubcov, studiază Nistrul de 50 de ani și a vorbit nu doar despre poluarea care a avut loc în martie-aprilie anul acesta, ci și despre problemele îndelungate și, în opinia sa, mai acute ale râului, precum și despre ce ar fi putut ajunge în Nistru din Ucraina.

După cum a recunoscut Zubcov, Nistrul moare, și nu atât din cauza poluărilor.

„Din cauza construirii centralelor hidroelectrice, râul seacă, consideră hidrologul, ceea ce provoacă îngrijorare în rândul ecologiștilor, având în vedere că tocmai Nistrul asigură alimentarea cu apă a peste 80% din Moldova. Potrivit Elenei Zubcov, chiar și în expediția recentă pe Nistru, ea a descoperit că într-o stație curge apa, iar la următoarea aceasta este deja stătătoare”, a remarcat Zubcov.

De asemenea, susține cercetătoarea, în râul nostru nu există suficiente substanțe în suspensie de origine minerală, care acționează ca un fel de „agenți naturali de curățare” ai apei – adică, dacă în apă ajunge ceva, acestea pot adsorbi parțial poluanții. Acest proces mai este numit și autoepurare. În prezent însă, în Nistru, potrivit Elenei Zubcov, are loc o poluare secundară.

„Poluarea secundară în Nistru acum predomină asupra procesului de autoepurare. Prin urmare, ceea ce s-a întâmplat acum (n.r. – poluarea Nistrului în această primăvară, presupus cu produse petroliere), dacă râul ar fi fost un râu – nimeni nu ar fi observat.

Algele, moluștele și alte organisme, spune hidrologul, participă și ele la curățarea râului, dar și ele au nevoie de condiții pentru viață și reproducere, iar situația actuală a râului nu favorizează acest lucru”, a adăugat ea.

Cu toate acestea, a relatat Zubcov, în această primăvară, la mijlocul lunii martie, ea a plecat într-o expediție pe Nistru împreună cu alți cercetători. Oamenii de știință au studiat râul de la Naslavcea până la Palanca.

„Am căutat poluarea despre care am auzit la televizor, dar nu am văzut-o. Probabil pentru că am fost la fața locului după instalarea barierelor de protecție. Totuși, nu am găsit niciun pește sau pasăre moartă. Iar la toate stațiile pluteau stoluri mari de lebede”, a remarcat ecologul.

Mai mult, susține hidrologul, în această expediție nu a găsit urme de ulei de transformator, precum și componente de combustibil pentru rachete în cantități vizibile (concentrația era foarte mică). În ceea ce privește bariul detectat de laboratoarele ucrainene în Nistru, cercetătoarea a subliniat că bariul a fost găsit și anul trecut în apă.

„Pe teritoriul Ucrainei există depozite de substanțe foarte periculoase încă din perioada sovietică (inclusiv la uzine militare), și nu există date dacă au existat scurgeri în Nistru. Dar de doi ani găsesc pe sectorul din Naslavcea urme de vismut și beriliu”, spune cercetătoarea.

Din păcate, după cum remarcă Zubcov, nu există încă informații oficiale despre ce anume a ajuns în Nistru și unde s-a întâmplat acest lucru. Totuși, hidrologul nu exclude că autoritățile pot ști mai multe despre situație și de aceea au luat măsuri atât de rapid.

În ceea ce privește peștele din Nistru și dacă poate fi consumat, Zubcov consideră că declarațiile ecologului Ilia Trombițchi potrivit cărora nu ar trebui să se riște și să se încerce peștele din Nistru timp de doi ani nu sunt susținute în acest stadiu de analize de laborator. Mai mult, în opinia sa, în zilele poluării a fost destul de frig, iar peștele în astfel de perioade consumă puțină hrană. Totodată, spune cercetătoarea, este important să se aștepte informații mai precise.

Anul acesta, notează Zubcov, Guvernul a adoptat o hotărâre privind modificarea Regulamentului de monitorizare și evidență sistematică a stării apelor de suprafață și subterane. Acolo, după cum spune ea, se prevede că monitorizarea peștilor trebuie făcută o dată la trei ani.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: