A crește un copil este probabil una dintre cele mai mari provocări pe care le are un părinte. Totuși, a crește un copil fericit este o adevărată artă și o măiestrie care necesită multă conștiinciozitate din partea adultului. Iată de ce, într-un live, psihologa Sanda Diviricean a povestit despre posibile greșeli pe care le comit părinții în procesul de educare a copiilor și care ulterior s-ar putea transforma în adevărate blocaje în formarea copilului. Care sunt acestea și cum se manifestă, află mai jos.

Îi oferi copilului un model neinspirat 

Sanda povestește că un copil este oglindirea părintelui său, părintele fiind primul de la care cel mic se inspiră. Iar atunci când adultul nu este satisfăcut de comportamentul copilului, este cazul ca, înainte să-l acuze pe cel mic, mai întâi de toate, să facă o retrospecție în eul său:

„De multe ori uităm că, copilul învață din exemple – ei imită tot ceea ce văd în familie, tot ceea ce văd la noi. Din acest motiv cel mic nu are nevoie să-i oferi foarte multe explicații și să îi citești foarte multe morale. Părinții sunt adesea tentați să le dea copiilor foarte multe explicații, să le spună cum este bine, să-i educe, dar copiii învață prin exemplu, prin ceea ce văd la părinți. Aceștia nu doar repetă cuvintele sau comportamentul părinților, dar au și  niște „antene” prin care prind vibrațiile, emoțiile părinților, gândurile, iar tot ceea ce nu spune și nu exteriorizează un părinte, dar trăiește în interior, copiii simt foarte bine și preiau aceste trăiri în comportamentul lor. Când un părinte spune că, „copilul e mic și nu înțelege” este din start, o abordare greșită, cel mai bine e să-ți percepi copilul ca pe un suflet care s-a născut cunoscând totul, așa cum acesta are o sensibilitate mult mai mare decât cea a adulților. Copilul vine în viața unui părinte ca să-i oglindească tot ce se întâmplă în sufletul părintelui, în relația dintre părinti și cu cei din jur, copilul oglindește tot ce se întâmplă în viata voastră, iar dacă nu-ți  place ceva la copilul vostru întrebați-vă ce nu va place în viața voastră și de ce ești nemulțumit”

Hiperprotecția și micromanagementul

Psihologa adaugă că, adesea părinții din dorința de a-și proteja odrasla, fără să-și dea seama, le pot tăia din aripi. Despre cum unii părinți „micromanageri” le taie dorința de manifestare a copilului, află mai jos.

„Micromanagerii sunt părinții care sunt foarte muncitori, își iubesc foarte mult copiii și vor ca totul să se întâmple așa cum vor ei, iar copiii lor să devină niște oameni realizați și de succes. Acești părinți încearcă să depună tot efortul pentru ca acest lucru să se întâmple. Ei de-a dreptul tremură deasupra copilului, umblă cu lingurița după ei și nu le permit să facă lucruri singuri. Copilul la vârsta de  2-3 ani tot mai des utilizează expresia „eu singur”, iar pentru că el este încă prea mic, noi, adulții considerăm că el nu este încă capabil să facă ceea ce a văzut la noi (să taie ceapa, să măture prin casă, sa se îmbrace singur, sa mănânce singur). Din cauza că părintele nu-i permite acesta își blochează inițiativa de a se manifesta, atunci când copilul inițiativa blocată, i se blochează dorința lui de viață. Orice acțiune și mișcare pe care el dorește să o facă este dorința lui de a trăi și de a se manifesta în viață, de a-și exprima potențialul. Când copilul s-a învățat să-și lege anapoda șiretul, sau să taie nu cum trebuie pâinea, părintele trebuie să țină cont că nu contează felul în care o face, dar contează dorință lui de a se manifesta. Când părintele spune „tu ești mic, lasă că fac eu” „ai grija că o sa te tai” aceste replici ulterior rezultă în nedorința copilului de a se manifesta, în imposibilitatea de a înțelege ce capacități are, ce potențial și în același timp i se instalează frica și neîncrederea în sine.”

Cum comunicam în mod pozitiv cu copii?

În comunicarea cu copiii ceea ce contează este să-i auzi și să-i asculți. Iar ca să fii eficient în comunicare, lucrează bine o tehnică despre care, Sanda povestește în rândurile de mai jos.

„În primul rând încearcă să cobori fizic la același nivel cu copilul tău, privește-ți copilul în ochi, și încercați să-i transmiteți păstrând un contact vizual și un ton calm și ferm. În acest fel copilul va înțelege că-l auziți și-i transmiteți de la același nivel mesajul.”

Cum și ce facem ca copilul să ajungă un adult împlinit?

În cele din urmă Sanda Diviricean a menționat că un copil fericit poate fi crescut doar prin exemplul părintelui fericit, așa cum cel mic va absorbi ca un burete toate emoțiile și trăirile adultului.

„Cum să crești un copil fericit dacă, tu nu ești fericit?”-  întreabă Sanda – copiii învață prin exemplu și imită ce văd, simt totul, toate emoțiile, gândurile, atitudinile, trăirile, tot ce se întâmplă în interiorul părinților și-n mediul lor, toate acestea se absorb în comportamentul celui mic. Într-un final, el va crește și va fi un astfel de om cum îi sunt părinții.”

Ca să urmărești integral live-ul Sandei Diviricean, vezi video de mai jos.

Vezi și: Sanda Diviricean, despre stabilirea hotarelor personale: „Spunem „stop” atunci când cineva ne încalcă limitele” (Video)

Sursa foto & video: Instagram & Youtube

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: