Majoritatea efectelor dăunătoare ale consumului de grăsimi trans ori artificiale asupra organismului sunt comune bărbaților și femeilor. Totuși, există anumite efecte specifice la femei datorită estrogenului (hormonului feminin) care depozitează grăsimile sub piele, în timp ce la bărbați grăsimile se depozitează pe organe (viscere) și pe vase. Care este rolul grăsimilor și cum le putem controla.

Totuși, acest hormon protector nu poate apăra femeia pe tot parcursul vieții de daunele consumului sporit sau în exces de grăsimi trans. Efectul protector al estrogenului cedează în perioada de premenopauză (35-45 de ani) și menopauză (46-55 de ani).

! OMS: Aportul de grăsimi în general din dieta zilnică este recomandat să fie de 30%, aproximativ 55-83 grame de grăsimi și din acestea doar 1% ori 2,2 g/zi de grăsimi trans.

Ce sunt grăsimile trans?

Grăsimile numite și lipide ori acizi grași sunt foarte importante pentru organism. Rolul lor este de a fi:

  1. principala formă de depozitare şi de transport a rezervelor energetice ale organismului;
  2. constituenții structurali ai membranelor celulare şi intracelulare;
  3. parte esențială în procesul de comunicare şi recunoaștere intercelulară;
  4. izolatoare termo-mecano-electrice;
  5. și avea efecte biologice în organism – de vitamine, hormoni, prostaglandine.

Grăsimile constituie structura membranelor celulelor noastre, ceea ce asigură funcționalitatea celulară. Există două tipuri de grăsimi, unele dintre acestea sunt bune pentru organism, in timp ce altele sunt considerate grăsimi „rele”, dăunătoare organismului. Grăsimile „rele” sunt responsabile pentru colesterolul „rău” (LDL) crescut si pentru afecțiunile cardiovasculare, în timp ce grăsimile bune sunt recomandate în cantități echilibrate.

Grăsimile trans/artificiale sunt cel mai periculos tip de grăsimi

Acestea cresc nivelul colesterolului „rău” în organism și îl reduc pe cel bun (HDL). Grăsimile trans sunt obținute prin adăugarea hidrogenului în uleiul vegetal ori grăsimile naturale, proces numit hidrogenare. De aceea, le veți găsi indicate pe etichete sub denumirea de „uleiuri/grăsimi hidrogenate” ori „uleiuri/grăsimi parțial hidrogenate”. Folosirea acestor grăsimi în prepararea alimentelor procesate ajută la prelungirea prospețimii și a termenului de garanție a acestora, cât și la îmbunătățirea texturii, a aspectului atrăgător, dar și a intensității aromei. Este vorba de plăcințele, burgeri de tot felul, pizza, kebaburi, snack-uri și preferatele cartofi pai, prăjituri. Potrivit unui studiu efectuat în Moldova, aceste alimente sățioase și ademenitoare la miros de tip „fast-food” conțin grăsimi trans în exces.

Îmbătrânirea precoce și grăsimile trans

Un studiu recent, din anul 2020 Dieta și îmbătrânirea pielii – din perspectiva alimentației constată că consumul în exces de grăsimi trans duce la îmbătrânirea timpurie a organismului. De ce? Așa cum menționam mai devreme, grăsimile constituie structura membranelor celulelor noastre, ceea ce asigură funcționalitatea celulară, adică celula funcționează normal, se hrănește și elimină adecvat deșeurile, fără să le depoziteze. Dacă predomină în organism grăsimile trans, calitatea și funcționalitatea membranei celulare va suferi. Persoanele cu un consum sporit de grăsimi trans, vor dezvolta o deficiență de vitamine, în special, vitamine A și E, care participă la formarea  hormonilor sexuali. Concentrațiile mai mici de vitamina D la femei sunt asociate cu concentrații mai mari ale testosteronului liber.  Ceea de duce la un dezechilibru global metabolic și hormonal. Așa că, dacă descoperi aceste semne, ai grijă să reduci consumul de grăsimi și să elimini din alimentație grăsimile trans. Găsește aici lista alimentelor ce conțin grăsimi trans în exces.

Irascibilitatea,  depresia și grăsimile trans.

Conform unui studiu din anul 2015, consumul sporit de grăsimi trans duce la irascibilitate și agresivitate. Consumul de grăsimi trans crește riscul de depresie și este asociat cu dificultățile de conștientizare, organizare a emoțiilor și de găsire a strategiilor de reglare și armonizare a lor.

Infertilitatea feminină și grăsimile trans.

Consumul de grăsimi trans crește nivelul testosteronului în sânge la femei. Potrivit studiului Aportul de acizi grași și riscul de infertilitate ovulatoare, publicat în anul 2007, în The American Journal Of Clinical Nutrition, consumul constant de grăsimi trans duce la infertilitate ovulatorie.  Acesta afectează perioada de sarcină, creștere riscul de naștere prematură, avort ori naștere a unui copil mort. La nivel global numărul femeilor infertile crește de la an la an, în anul 2016 procentul de infertilitate a ajuns la 25 – 35%. În Republica Moldova nu avem o statistică a infertilității feminine, în Romania. însă, această statistică are următoarele valori, 30% dintre femeile de peste 35 de ani sunt infertile, procentul ajungând la 50% in cazul femeilor cu vârsta de peste 40 de ani. Specialiștii în fertilizarea în vitro au constatat în cadrul unui studiu că femeile care consumă grăsimi trans în exces au mai puține ovocite mature pentru fertilizarea în vitro. Mai mult, consumul în exces de grăsimi trans este asociat și cu endometrioza uterului, atunci când țesut similar endometrului se dezvoltă în alt organ, ele reacționând pe tot parcursul ciclului menstrual prin crampe abdominale severe și sângerări abundente și neregulate.

Cancerul mamar

Într-o serie de cercetări de la începutul anilor 2000, se arată absolut evident că consumul de grăsimi trans este asociat cu creșterea nivelului de DHEA-S, un hormon sintetizat dintr-un precursor de colesterol și metabolizat într-un androgen mai activ, de tipul testosteron, care este incriminat de creșterea riscului de cancer mamar în postmenopauză.

! Experții recomandă:  Pentru a scădea nivelul de colesterol „rău” din sânge, e bine să scădem consumul de grăsimi și să tindem să excludem alimentele ce conțin grăsimi trans. Cu cât mai puțin vom consuma grăsimi, cu atât mai mult organismul va folosi pentru funcționalitatea celulară din cele deja depozitate.

Reducerea sau evitarea consumului exagerat de grăsimi trans cere eforturi de organizare personală. Rețineți, aceasta nu trebuie să o faci radical și prin diete severe. Experții în sănătate și nutriție recomandă: reducerea sau chiar excluderea margarinei și altor spread-uri din alimentație; evitarea consumului de „fast-food”, dar și alimentelor de patiserie și cofetărie, gătite din aluatul produs pe cale industrială (napolitane, vafe, chifle, plăcinte, prăjituri, etc.), studierea ingredientelor de pe etichetele produselor alimentare cumpărate și evitarea consumului sistematic al bucatelor din comerț.

Niciodată nu este târziu să începi un mod sănătos de viață și să îți echilibrezi obișnuințele alimentare.

Ai grijă de sănătatea ta – alege ce mănânci!

*Alege ce mănânci! este o campanie de informare a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică susținută în cadrul activităților de promovare a sănătății a Proiectului moldo-elvețian „Viața Sănătoasă: Reducerea poverii bolilor netransmisibile”, finanțat de Biroul de cooperare al Elveției și realizat de Institutul Elveției Tropical și de Sănătate Publică. Elveția este unul dintre cei mai mari donatori bilaterali de granturi în sectorul de sănătate al Republicii Moldova.

P

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: