Pe 10 decembrie, la Oslo, se decernează Premiul Nobel pentru pace. Acesta va fi acordat activiștilor din Belarus, Rusia și Ucraina pentru promovarea dreptului omului. Activistul Ales Bialiațki din Belarus, aflat în închisoare, organizația rusă Memorial și grupul Centrul Ucrainean pentru Libertăți Civile sunt laureații din acest an.

Premiul, în valoare de aproximativ 900.000 de dolari, va fi înmânat cu ocazia aniversării morții industriașului suedez Alfred Nobel, care a fondat premiile în 1895 .

Comitetul Norvegian pentru Nobel a spus că laureații „au făcut un efort remarcabil pentru a documenta crimele de război, abuzurile împotriva drepturilor omului și abuzului de putere”.

Ales Bialiațki

Proeminentul activist belarus pentru drepturile omului, Bialiațki, este al patrulea laureat care a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în timp ce se afla în spatele gratiilor.

Acesta, împreună cu alți activiști, a documentat abuzurile comise de guvernul președintelui belarus Alexandru Lukașenko, descris în Occident drept ultimul dictator al Europei .

Bialiațki, în vârstă de 60 de ani, a fost închis în iulie 2021, în urma protestelor declanșate de victoria președintelui Lukașenko, care e la al șaselea mandat.

Organizația sa,  Centrul pentru Drepturile Omului Viasna, a documentat utilizarea torturii împotriva deținuților politici de către autoritățile din Belarus și a oferit sprijin manifestanților închiși și familiilor acestora.

Cu puţin timp înainte de a fi arestat, Bialiațki a condamnat represiunea, spunând că autorităţile locale „acţionează ca un regim de ocupaţie”. Bialiațki a petrecut mai devreme trei ani în închisoare după ce a fost condamnat în 2011 pentru evaziune fiscală, acuzații pe care le-a negat. Susținătorii săi consideră arestarea o încercare de a-l reduce la tăcere.

Sub conducerea lui Lukașenko, care guvernează statul cu o mână de fier din 1994, gruparea pentru drepturile omului a solicitat, fără succes, înregistrarea de două ori.

În ciuda lipsei de recunoaștere formală, activitățile Viasnei au câștigat numeroase premii internaționale, inclusiv Premiul pentru Libertate al Consiliului Atlantic al SUA.

Bialiațki a fost nominalizat de două ori la Premiul Nobel pentru Pace, în 2006 și 2007.

Natallia Pinchuk, soția laureatului, a spus că a fost copleșită de emoții la aflarea veștii că acesta va primi premiul Nobel.

Îmi exprim profunda recunoștință față de comitetul Nobel și comunitatea internaționale pentru că a recunoscut munca lui Ales și a organizației sale.

Organizația Memorial

Una dintre cele mai vechi și respectate grupuri pentru drepturile omului din Rusia, Memorial a fost fondată de fizicianul și laureatul Premiului Nobel pentru Pace Andrei Saharov în 1987 pentru a descoperi și dezvălui ororile opresiunii sovietice.

Totuși, misiunea organizației a fost considerată un act de trădare de către președintele rus Vladimir Putin. Organizația a fost închisă printr-o hotărâre judecătorească, în decembrie 2021, pe motiv de încălcare a legii „agenților străini”. A continuat să funcționeze fără înregistrare oficială, documentând trecutul totalitar al Rusiei și informând societatea.

Potrivit Comitetului Nobel norvegian, munca organizației „se bazează pe ideea că recunoașterea  crimelor din trecut este esențială pentru prevenirea altora noi”.

În 2020, o instanță a majorat pedeapsa istoricului Yuri Dmitriev, care a condus filiala Memorial din nordul Republicii Karelia, de la 3,5 la 13 ani de închisoare. El a fost găsit vinovat de acuzații de abuz sexual într-o sentință considerată nedreaptă și o măsură de constrângere, după ce a descoperit dovezi ale unui loc de înmormântare în masă folosit de poliția secretă a liderului sovietic Iosif Stalin . Dmitriev se află în detenție într-o colonie penală rusă.

Ian Rachinsky, membru al organizației Memorial, a declarat că oficialii ruși i-au ordonat să refuze premiul Nobel.

Centrul pentru Libertăți Civile

Sursa: Frontline Defenders

De când Rusia a invadat Ucraina, Centrul pentru Libertăți Civile a documentat crime de război împotriva populației civile comise în zonele ocupate.

În colaborare cu organismele internaționale, inclusiv Curtea Penală Internațională (CPI), organizația s-a angajat și în eforturile de a înregistra relocarea forțată a civililor din părțile ocupate ale Ucrainei în Rusia.

În cadrul proiectului, Euromaidan SOS, a atras atenția asupra persecuției oficialilor administrației publice locale, jurnaliştilor, liderilor religioşi, voluntarilor şi activiştilor societăţii civile în zonele aflate sub controlul Rusiei.

Organizația, fondată în 2007, s-a bazat pe experiența sa de decenii în înregistrarea cazurilor de încarcerare ilegală și alte abuzuri. Când Rusia a anexat Peninsula Crimeea în 2014 , grupul a început să documenteze disparițiile oponenților, printre care jurnalişti și activiști.

În primii săi ani, Centrul pentru Libertăți Civile a făcut presiuni asupra autorităților ucrainene pentru a se asigura că țara respectă principiile democratice.

Un obiectiv-cheie a fost aderarea Ucrainei la Curtea Penală Internațională de la Haga. Guvernul a acceptat jurisdicția CPI cu privire la presupusele crime comise pe teritoriul ucrainean, începând cu 20 februarie 2014.

Președinta organizației, Oleksandra Matviichuk a declarat că liderii lumii trebuie să creeze un tribunal internațional special pentru a-l judeca pe președintele rus Vladimir Putin și pe  militarii ruși pentru crime de război.

M-am întrebat: Pentru cine am documentat toate aceste crime? Cine va oferi dreptate pentru sutele de mii de victime? Pentru că vorbim nu numai despre Putin și restul conducerii politice de rang înalt și al înaltului comandament militar, vorbim despre toți rușii care au comis aceste crime cu propriile mâini. … Nu avem nevoie de răzbunare. Avem nevoie de dreptate.

Acordarea Premiului Nobel a stârnit controverse. Ucrainenii că țara lor au un parcurs democratic diferit și nu trebuie asociat cu Belarusia și Rusia. Din păcate, comunitatea internațională încă îi grupează în sfera post-sovietică, cu militanții care luptă contra regimurilor președintelui rus Vladimir Putin și Alexandru Lukașenko din Belarus.

Mykhailo Podolyak, consilier al biroului prezidențial ucrainean, s-a plâns că premiul comun a stimulat narațiunea Kremlinului despre război și pretențiile lui Putin privind unitatea dintre Rusia și Ucraina. Acesta e de părere că acordarea premiului Nobel unui belarus, unei organizații ruse și unei din Ucraina nu va ajuta cu nimic și promovează ideea uni trinități slave, despre care Rusia mereu vorbește în discursurile sale.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: