Dacă te simți obosit după o singură noapte de nesomn din cauza grijilor din timpul zilei, acesta este un lucru normal. Dar dacă mai multe nopți la rând te chinui să adormi și nu poți, stai treaz în timpul nopții, ești somnolent în timpul zilei, atunci ai o tulburare de somn! Dr. în psihologie Aurelia Balan explică care sunt cauzele tulburărilor de somn, dar și ce metode de remediere a acestora există. 

Tulburările de somn reprezintă boli care afectează capacitatea de a adormi, de a rămâne adormit, sau de a rămâne în stare de veghe, sau boli care produc comportamente anormale în timpul somnului, cum ar fi teroarea nocturnă sau somnambulismul.

Deprivarea de somn are drept cauze fie tulburările de somn, patologice, fie la bază se află stilul modern de viață, petrecerile pe timp de noapte, vizite la cazinouri, statul prelungit în fața televizorului, a calculatorului, alocarea timpului rezervat somnului jocurilor, studiului sau muncii pe calculator.

La fel, multiple cauze ale tulburărilor de somn sunt semnalate din cauza condițiilor psihiatrice (depresie, anxietate, consum de alcool, droguri); condiții neurologice (accident vascular cerebral, demența etc.); boli somatice (cardiovasculare, renale etc); tratamente farmacologice; munca în schimburi sau pe timp de noapte; călătoriile și trecerea prin diferite zone de timp și fus orar. Se adaugă munca în schimburi, munca pe timp de noapte, cu deprivarea somnului sănătos din timpul nopții. Societatea modernă ne solicită performanță iar pentru aceasta ne sacrificăm timpul de somn.

Necesităţile de somn diferă foarte mult de la o persoană la alta. Adulţii sănătoşi pot necesita între 4 şi 10 ore de somn în fiecare zi. Majoritatea persoanelor dorm în timpul nopţii, însă mulţi oameni trebuie să doarmă în timpul zilei pentru a se putea adapta la programul de muncă – o situație care conduce frecvent la tulburări de somn.

Citește și: Dr. în psihologie Aurelia Balan, despre alegerile pe care le faci în viață: „Trăiește azi cu sufletul”

Tulburările de somn afectează funcțiile psihice ale persoanei:

  • Scăderea capacității atenției, dificultăți de concentrare;
  • Creșterea iritabilității;
  • Scăderea timpului de reacție la stimuli;
  • Scăderea capacității memoriei;
  • Modificări de dispoziție, emoționale;
  • Modificări ale impuls-controlului;
  • Dificultate în stăpânirea emoțiilor
  • Deteriorarea capacității de gândire, analiză și luare de decizii.

Insomniile pot fi de scurtă și lungă durată și reprezintă dificultatea de a adormi sau de a menține un somn liniștit.

Apneea – definește o serie de episoade de întrerupere a respirației în timpul somnului, cu durate de cel putin 10 secunde (episoade apneice). De regulă, aceste episoade sunt provocate de blocaje ale cailor respiratorii; când trecerea aerului prin gura și nas este obstrucționată, respirația este oprită pentru 10 secunde sau mai mult. Persoanele care suferă de apnee de somn, de regulă, sforăie foarte zgomotos și sunt obosite pe parcursul zilei), narcolepsia (o tulburare de somn rar întâlnită, manifestata prin nevoia necontrolabila de somn pe parcursul zilei și slăbiciuni musculare determinate de emoții puternice ).

Parasomniile – activități psihice indezirabile apărute în timpul somnului, care implică activități ale musculaturii scheletale și/sau schimbări ale sistemului nervos. Coșmarurile si somnambulismul sunt două tipuri ale parasomniilor. Somnul poate fi dificil pentru o persoană care experimentează parasomnii, deoarece, în mod inconștient și involuntar, se pot deplasa prin cameră, pot țipa, reamenaja mobila, mânca alimente ciudate sau chiar să-și pună în primejdie viața lor și a partenerilor).

Deși, pentru remediere, unele probleme cu somnul pot necesita o vizită la specialist, multe altele le poți ameliora și singur, prin următoarele metode:

Îmbunătățește-ți obiceiurile zilnice. Menține un ritm de somn constant, fă exerciții fizice regulat, limitează-ți consumul de cafeină, alcool și nicotină, gestionează-ți mai bine stresul.

Dezvoltă o rutină a somnului relaxantă pentru a-ți pregăti mintea și corpul pentru somn. Ai grijă ca în dormitor să fie liniște, întuneric și răcoare, evită mesele grele și excesul de lichide seara, fă o baie caldă, citește sau ascultă o muzică liniștitoare și închide toate ecranele cu cel puțin o oră înainte de culcare.

Culcă-te la loc când te trezești noaptea. Fie că ai o tulburare a somnului, fie că nu, este normal să te trezești pe perioade scurte în timpul nopții. Dacă nu reușești să adormi la loc, încearcă să te concentrezi pe respirație, să meditezi sau să practici o altă tehnică de relaxare.

Trece în revistă sau chiar notează tot ce te preocupă și hotărăște să amâni preocuparea până a două zi, când va fi mai ușor să rezolvi problema.

Când este necesar să apelezi la un specialist?

Dacă ai încercat fără succes diferite remedii, fă-ți cât mai repede o programare la un specialist sau cere-i medicului de familie o trimitere la o clinică specializată, mai ales dacă: principala problemă este somnolența în timpul zilei și nimic din ce-ai încercat nu a ameliorat-o deloc, te îneci, te sufoci sau încetezi să respiri din când în când în timpul somnului (tu sau partenerul tău), uneori adormi în momente nepotrivite, de pildă când mergi, vorbești sau mănânci.

Diagnosticarea se face pe baza mai multor teste, precum și prin monitorizarea somnului cu ajutorul unor aparate care măsoară undele cerebrale, pulsul, mișcările rapide ale ochilor (REM), etc. Abia după aceea specialistul va recomanda, dacă este necesar, un program de tratament. Deoarece uneori cauzele sunt alte afecțiuni (depresie, anxietate, tulburare bipolară, etc.), acest program de tratament va trebui să includă și soluționarea acestora.

Aurelia Balan, dr. în psihologie.

Foto: Instagram.com

Vezi și: 10 soluții pentru a evita certurile în relație, recomandate de dr. în psihologie Aurelia Balan

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: