Până în 2050, numărul persoanelor afectate de două boli grave — demența și osteoartrita — ar putea crește semnificativ la nivel mondial.

Potrivit prognozelor cercetătorilor, numărul cazurilor noi de demență ar putea depăși 24 de milioane pe an, iar numărul persoanelor cu osteoartrită se va apropia de un miliard. Oamenii de știință avertizează: dacă nu se iau măsuri chiar acum, sistemele de sănătate ar putea să nu fie pregătite pentru o asemenea povară, scrie  bb.lv.

Demența: Numărul cazurilor noi se poate dubla

Un grup internațional de cercetători, condus de specialiști ai Universității New South Wales din Australia, a studiat răspândirea demenței și a elaborat o prognoză până în 2050.

Oamenii de știință au analizat datele de la 38 418 persoane care au participat la 22 de studii populaționale din 18 țări și teritorii de pe șase continente. Lucrarea a fost realizată în cadrul unui consorțiu internațional de studii de cohortă privind memoria.

Potrivit estimărilor obținute, în 2023 au fost înregistrate la nivel mondial circa 11,4 milioane de cazuri noi de demență. Până în 2050, acest indicator ar putea crește la 24,7 milioane anual.

Aceasta înseamnă că numărul persoanelor care se confruntă pentru prima dată cu boala ar putea crește de peste două ori.

Cercetătorii au constatat, de asemenea, că incidența demenței în rândul femeilor este mai mare decât în rândul bărbaților. O povară deosebit de mare revine țărilor cu venituri mici și medii.

În prezent, peste 57 de milioane de persoane trăiesc cu demență. Potrivit prognozelor publicate anterior, până la mijlocul secolului numărul acestora ar putea ajunge la aproape 150 de milioane.

Este importantă diferențierea acestor indicatori: 24,7 milioane reprezintă numărul prognozat de cazuri noi pe an, în timp ce 150 de milioane reprezintă numărul total estimat al persoanelor care trăiesc cu această boală.

De ce demența devine o problemă globală

Una dintre principalele cauze ale creșterii numărului de pacienți este îmbătrânirea populației.

Speranța de viață crește, iar odată cu ea crește și numărul persoanelor care ajung la vârsta la care probabilitatea de a dezvolta demență devine mai mare.

Demența nu este o boală aparte, ci un sindrom în care memoria, gândirea, capacitatea de orientare, de a lua decizii și de a face față activităților cotidiene se deteriorează treptat.

Boala Alzheimer este cea mai răspândită cauză a demenței. Totuși, demența se poate dezvolta și ca urmare a altor boli, inclusiv a tulburărilor circulației sanguine la nivelul creierului. În acest caz este vorba despre demență vasculară.

Deocamdată nu există o metodă universală de vindecare completă a demenței. În același timp, unele metode de tratament pot încetini evoluția anumitor forme ale bolii sau pot ameliora simptomele.

Oamenii de știință avertizează că apariția anuală a peste 24 de milioane de pacienți noi va crea o povară enormă nu doar asupra instituțiilor medicale, ci și asupra familiilor, serviciilor sociale și economiei.

Poate fi redus riscul de demență?

Specialiștii subliniază că vârsta nu este singurul factor care influențează probabilitatea dezvoltării tulburărilor cognitive.

Există și factori de risc asupra cărora se poate interveni.

Pentru menținerea sănătății creierului, medicii recomandă controlul tensiunii arteriale, al nivelului de zahăr și al colesterolului, mișcarea regulată, menținerea legăturilor sociale, supravegherea auzului și vederii, renunțarea la fumat și evitarea consumului excesiv de alcool.

Este benefică și activitatea intelectuală: cititul, învățarea unor lucruri noi, comunicarea și activitățile care necesită atenție și memorie.

Totuși, niciun exercițiu sau produs alimentar aparte nu garantează protecția împotriva demenței. Este vorba despre reducerea complexă a riscului.

Osteoartrita: Aproape un miliard de pacienți până în 2050

A doua amenințare serioasă este legată de bolile articulațiilor.

Un grup internațional de cercetători, condus de Universitatea Curtin din Australia, a prezentat în revista medicală The Lancet o lucrare consacrată răspândirii globale a osteoartritei.

Potrivit estimărilor oamenilor de știință, în 2023 circa 600 de milioane de persoane trăiau cu această boală.

Până în 2050, numărul lor ar putea ajunge aproape de un miliard.

Aceasta este comparabilă cu aproximativ fiecare al optulea locuitor al planetei, deși ponderea exactă va depinde de numărul populației mondiale.

În același timp, cercetătorii consideră că sistemele de sănătate nu sunt suficient de pregătite pentru creșterea numărului de pacienți.

De ce bolile articulațiilor sunt subestimate

Osteoartrita, numită și osteoartroză, este o boală cronică a articulațiilor, în care apar modificări ale țesutului cartilaginos și ale altor structuri articulare.

În procesul patologic pot fi implicate oasele, ligamentele, capsula articulară și membrana sinovială.

Cel mai frecvent, boala afectează articulațiile genunchilor și șoldurilor, articulațiile mâinilor și coloana vertebrală.

Principalele simptome sunt durerea, rigiditatea, limitarea mobilității și dificultățile în efectuarea acțiunilor obișnuite.

Autorul principal al studiului, profesorul Andrew Briggs, atrage atenția asupra unei concepții greșite răspândite: mulți percep osteoartrita drept o consecință inevitabilă a îmbătrânirii, împotriva căreia practic nu se poate face nimic.

Potrivit acestuia, din cauza unei asemenea atitudini, bolii i se acordă o atenție insuficientă. Osteoartrita este rareori inclusă în programele complexe de asistență pentru persoanele cu boli cronice, iar importanța sa este adesea subestimată în politica națională de sănătate.

Între timp, boala poate limita semnificativ autonomia persoanei și poate duce la dizabilitate.

Potrivit studiului, povara globală a dizabilității asociate osteoartritei a crescut cu 65% din 1990 până în 2023.

Excesul de greutate și sedentarismul agravează problema

Printre factorii care contribuie la dezvoltarea osteoartritei, cercetătorii evidențiază îmbătrânirea populației și răspândirea obezității.

Excesul de masă corporală mărește sarcina mecanică asupra articulațiilor, în primul rând asupra genunchilor și șoldurilor. În plus, procesele inflamatorii asociate obezității pot influența negativ starea țesuturilor articulare.

Totuși, osteoartrita nu se dezvoltă doar la persoanele supraponderale. Contează ereditatea, traumatismele suferite, particularitățile solicitărilor profesionale și alți factori.

Refacerea completă prin medicamente a structurilor articulare distruse este deocamdată imposibilă, însă metodele moderne de tratament permit reducerea durerii și îmbunătățirea mobilității.

Una dintre cele mai eficiente abordări nemedicamentoase este considerată activitatea fizică regulată.

Medicii recomandă exerciții pentru fortificarea mușchilor, mersul pe jos, înotul și alte forme de mișcare, ținând cont de starea articulațiilor.

În cazul excesului de greutate, reducerea treptată a acestuia poate diminua, de asemenea, presiunea asupra articulațiilor și poate ameliora simptomele.

Este important ca exercițiile să fie selectate individual: eforturile excesive pot intensifica durerea, în timp ce activitatea fizică organizată corect ajută de obicei la menținerea funcționalității.

De ce este necesar să se acționeze chiar acum

În pofida diferențelor dintre demență și osteoartrită, cercetătorii evidențiază o problemă comună: ambele patologii devin tot mai răspândite pe măsură ce populația îmbătrânește.

În același timp, consecințele depășesc cu mult limitele sistemului medical.

Persoanele cu demență au adesea nevoie de îngrijire pe termen lung, iar osteoartrita severă poate priva o persoană de posibilitatea de a se deplasa independent, de a munci și de a duce o viață obișnuită.

Oamenii de știință consideră că statele trebuie să dezvolte din timp programe de prevenire, depistare precoce a bolilor, reabilitare și asistență de lungă durată.

Pentru oameni, principala concluzie este că grija pentru sănătatea creierului și a articulațiilor nu trebuie să înceapă doar după apariția simptomelor pronunțate.

Controlul bolilor cronice, activitatea fizică adaptată posibilităților, alimentația echilibrată și prezentarea la timp la medic nu exclud riscul de demență sau osteoartrită, însă pot ajuta la păstrarea sănătății și autonomiei pentru o perioadă mai îndelungată.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: