„De când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie anul acesta, Kremlinul a căutat prin toate mijloacele să minimizeze realitatea războiului. Descrierea invaziei ca operațiune specială și persecuția oricui a îndrăznit să o numească cu orice alt nume are scopul de a sublinia caracterul presupus temporar și limitat al conflictului armat. El vrea să estompeze granița dintre război și pace”, susține Jules Sergei Fediunin într-un articol din 11 octombrie curent pentru BBC. 

Acest principiu a continuat în discursul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, din 21 septembrie, în care a anunțat o „mobilizare parțială”.

În timp ce unii ruși s-au opus atacului asupra Ucrainei de la început și au protestat public împotriva mobilizării recent declarate, alții din extrema dreaptă consideră că Rusia se reține prea mult și solicită din ce în ce mai mult la mobilizare totală, la bombardarea masivă a orașelor ucrainene și chiar utilizarea armelor nucleare.

Înțelegerea cine sunt acești ultranaționaliști și ce reprezintă ei este esențială pentru descifrarea strategiei de război a Kremlinului.

Oamenii din spatele extremei drepte a Rusiei
Deși aproape nimeni în Rusia nu susține în mod deschis că este „extrema dreaptă”, există totuși o „coaliție mixtă” la dreapta regimului Vladimir Putin, care cuprinde fundamentaliști ortodocși, diferite nuanțe de naționaliști de opoziție (de la „național-democrați”, chiar și neonaziști, așa-numitele miliții „patriotice”, bloggerii militari (milbloggeri) și veteranii Donbasului).

Una dintre ultimele figuri, Igor Girkin, cunoscut și sub numele de Strelkov („trăgător”), a ocupat pentru scurt timp postul de „ministrul apărării” al autoproclamatei Republici Populare Donețk în 2014. Această margine politică nu are reprezentare parlamentară. Denumit greșit Partidul Liberal Democrat al lui Vladimir Jirinovski (1946-2022) a fost fără îndoială ultranaționalist în anii 1990, dar ulterior s-a alăturat, alături de Partidul Comunist, opoziției marionete și „sistemice”.

NATALIA KOLESNIKOVA/AFP VIA GETTY IMAGES

NATALIA KOLESNIKOVA/AFP VIA GETTY IMAGES. Leonid Slutski a fost succesorul lui Vladimir Jirinovski în fruntea Partidului Liberal Democrat. Deputat în Duma Rusă din 2000, în prezent prezidează Comisia pentru Afaceri Externe și aproape întotdeauna a susținut politicile lui Vladimir Putin.

De asemenea, Kremlinul a interzis multe mișcări de extremă dreaptă pe care le considera periculoase sau violente pentru „extremismul” lor și le-a refuzat partidelor naționaliste de opoziție dreptul să se înregistreze în mod oficial.

Totuși, regimul tolerează, dacă nu încurajează, prezența unor purtători de cuvânt ai acestor mișcări în mass-media rusă, cu condiția să le fie loiali.

Cu excepția câtorva personalități care se opun războiului, extrema dreaptă a Rusiei a lăudat în mod variat regimul pentru că a readus Rusia la măreție, s-a emancipat de Occident (și de valorile sale presupus decadente) și, mai presus de toate, a apărat „lumea rusă”.

În timp ce cei mai mulți dintre acești radicali au salutat anunțul unei mobilizări parțiale de către Vladimir Putin, iar unii chiar au recunoscut-o ca pe un „semn al Providenței”, un număr bun au susținut totuși că este prea puțin și prea mult după-amiază.

Chemarea la un război total
Retragerea forțelor armate ruse din vecinătatea Kievului la sfârșitul lunii martie 2022 și seria de eșecuri militare ulterioare în mai multe zone de conflict au expus la critici puternice comandamentul militar rus, ministrul său apărării Serghei Șoigu și conducerea politică rusă, mai scrie jurnalistul pentru BBC.

Drept urmare, naționaliștii îndeamnă acum statul rus să lovească mai puternic Ucraina. În opinia Rusiei, este timpul să se încheie „operațiunea specială” și să se treacă la un „război total”. Cele două ramuri ideologice principale ale naționalismului rus au în comun acest așa-zis „concept”.

Rusia a efectuat luni cel mai mare set de atacuri aeriene din primele săptămâni de război, bombardând mai multe orașe ucrainene, inclusiv capitala Ucrainei, Kiev.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: