Se spune în tot mai multe cercuri de nutriționiști că unele alimente, cum ar fi carnea, grâul, zahărul rafinat și alimentele procesate, determină organismul să producă acid, ceea ce ar fi rău pentru organism. Alcalinizarea organismului are loc, așadar, printr-o alimentaţie preponderent naturală, cu multe fructe şi legume, hidratare eficientă și sport.

Ce mâncăm pentru a avea o dietă alcalină?

  • Majoritatea fructelor și legumelor, soia și tofu, precum și unele nuci, semințe și leguminoase sunt admise.
  • Lactatele, ouăle, carnea, majoritatea cerealelor și alimentele procesate, cum ar fi gustările conservate și ambalate și alimentele comode nu sunt permise.
  • Nu ar trebui să bei nici alcool sau cofeină.
  • Această dietă este în cea mai mare parte pentru a deveni complet vegetariană. Funcționează și pentru vegani, deoarece lactatele sunt interzise. Recomandat ar fi la 2 zile pe săptămână să consumi produse de orgine animală.
  • Dieta exclude grâul, dar pentru a evita complet glutenul, va trebui să verifici cu atenție etichetele alimentelor, deoarece glutenul nu este doar în grâu.
  • Pe lângă grâu, dieta înlătură majoritatea celorlalți factori declanșatori majori ai alergiilor alimentare, inclusiv laptele, ouăle, alunele, nucile, peștele și crustaceele. Este, de asemenea, bun pentru persoanele care încearcă să evite grăsimea și zahărul.

Este o afirmație pe care celebritățile de la Hollywood o promovează, mai nou: că dieta alcalină poate ajuta la pierderea în greutate și poate scădea șansa de a suferi de probleme precum artrita și cancerul.

Cum are loc acidifierea organismului?

Doctorul nutriționist Călin Mărgineanu este de părere că trebuie să evităm tot ce e acru, acrișor și foarte dulce, pentru a nu produce acidifiere în organism. Iată ce produse recomandă acesta să evităm:

  • toate alimentele de origine animală (dar mai ales lactatele);
  • băuturile carbogazoase;
  • cerealele decorticate (făina albă, pastele făinoase din făină albă, cornuri etc.);
  • dulciurile concentrate (zahăr, miere, bomboane, prăjituri, ciocolată, tort, fursecuri etc);
  • oţetul, murăturile, „moarea”, borșul de putină;
  • alcoolul (dar şi tincturile);
  • alimentele alterate sau fermentate;
  • fructele necoapte;
  • sursele alimentare de acid oxalic: drunzele de sfeclă (916 mg / 100 g produs), sfecla rădăcină (690), spanacul fiert (750), spanacul congelat (600), rubarba (500), sparanghel (500), pudra de cacao și ciocolata (450), rădăcina de sfeclă roșie (338), măcrișul (300).
  • toate alimentele acre sau acrişoare sau foarte dulci (fructele confiate…);
  • anumite procedee termice nefaste și nesănătoase de preparare termică a alimentelor: prăjitul (+/- în ulei omega 6), frigerea (+/- în ulei omega 6);
  • băuturile „răcoritoare” la sticle PET.

Care sunt efectele acidifierii, conform doctorului Călin Mărgineanu?

Pentru ca să poată funcţiona bazic, corpul nostru va apela la rezervele sale de calciu, luând calciu din oase şi din coloana vertebrală, sub formă de hidroxid de calciu – Ca(OH)2 -, o bază foarte puternică, într-o cantitate mai mică şi bicarbonat de calciu – Ca(HCO3)2 – o bază mai slabă, dar într-o cantitate mai mare, cu care va tampona acidul care a intrat în organism.

Distribuie articolul: