Conform Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale al Asociației Americane de Psihiatrie, tulburările alimentare sunt caracterizate de dereglarea persistentă a alimentației sau a comportamentului de alimentare, din care rezultă afectarea consumului și absorbției alimentelor cu impact semnificativ asupra sănătății fizice și funcționării psihosociale.

Tulburările de alimentație sunt afecțiuni grave legate de comportamentele alimentare care afectează negativ sănătatea, emoțiile și capacitatea de a funcționa în domenii importante ale vieții. Cele mai frecvente tulburări alimentare sunt anorexia nervoasă, bulimia nervoasă, tulburarea alimentară selectivă și tulburarea alimentară compulsivă.

Să vedem, ce le definește și cum pot fi identificate?

Majoritatea tulburărilor alimentare se manifestă în adolescență și la vârsta adultă timpurie, deși asta nu este o regulă. Se caracterizează prin atenție excesivă asupra greutății, formei corpului și mâncării, provocând comportamente alimentare periculoase. Aceste comportamente au impact semnificativ asupra capacității organismului de a se alimenta adecvat, provocând probleme ale inimii, oaselor, dinților și sistemului digestiv, drept urmare provocând alte boli și prezentând pericol pentru viață.

Simptomele variază în funcție de tipul tulburării.

Anorexia nervoasă este caracterizată de o greutate corporală anormal de scăzută, teamă de îngrășare și o percepție distorsionată a greutății sau a formei corpului. Acestui tip de tulburare îi sunt specifice limitarea excesivă a aportului caloric, exerciții fizice în exces, consum necontrolat de laxative, provocarea vomei după mâncare sau înfometare.

Pentru bulimia nervoasă sunt specifice episoadele cu poftă excesivă de mâncare și ingerare necontrolată a produselor alimentare. În timpul acestor episoade, de obicei se consumă o cantitate mare de alimente într-un timp prea scurt și apoi se încearcă a scăpa de caloriile suplimentare într-un mod nesănătos. Persoanele care suferă de bulimie trăiesc, adesea, sentimente de vinovăție, rușine și frică intensă.

Tulburare alimentară selectivă presupune evitarea sau restricționarea consumului de alimente și se caracterizează prin faptul că nu asigură cerințele nutriționale minime zilnice. Îi este specifică evitarea alimentelor cu anumite caracteristici senzoriale (culoare, textură, aromă) și diverse frici legate de alimentație. Acestui tip de tulburare nu îi este definitorie frica de îngrășare.

Tulburarea de alimentație compulsivă – Binge presupune consumul repetat al unor cantități foarte mari de mâncare într-un timp scurt, până la senzația de disconfort, urmat de vină, deprimare sau dezgust față de sine.

Când este cazul de a consulta medicul?

Tulburările de alimentație „pot prelua controlul asupra vieții victimei”, iar solicitarea ajutorului trebuie să fie iminentă. La fel ca și alte tulburări de ordin psihologic tulburările alimentare sunt dificil de controlat sau depășit fără ajutor specializat.

Ce putem face?

Din păcate, multe persoane cu tulburări alimentare pot crede că nu au nevoie de tratament. Dacă ești îngrijorată pentru o persoană dragă, îndeamn-o să vorbească cu un medic. Dacă persoana nu este pregătită să recunoască faptul că are o problemă cu mâncarea, un început bun ar fi exprimarea delicată a îngrijorării și a dorinței de a asculta. Semnele de avertizare care pot indica prezența unei tulburări de alimentație includ următoarele:

  • omiterea meselor sau scuzele pentru a nu mânca;
  • adoptarea unei diete prea restrictive;
  • retragerea de la activități sociale normale;
  • îngrijorare excesivă și lamentări legate de greutate;
  • aducerea în discuție a pierderii în greutate;
  • analiza, în oglindă, a defectelor propriului corp;
  • consumul repetat, în cantități mari, a dulciurilor sau alimentelor bogate în grăsimi;
  • luarea de suplimente alimentare, laxative sau alte produse pentru a pierde greutate;
  • probleme cu pierderea smalțului dinților – un posibil semn de vomitare repetată;
  • mersul la baie în timpul meselor;
  • ingerarea cantităților anormale de mâncare;
  • elemente de depresie, furie, rușine sau vinovăție pentru obiceiurile alimentare;
  • mâncat pe ascuns.

Foto: sanatatesinatura.info

Cauze

Cauzele tulburărilor alimentare nu pot fi încadrate într-un spectru exact și concret. Specialiștii identifică câteva categorii de factori declanșatori, printre care:

Genetica și biologia. Unele persoane pot avea gene care cresc riscul tulburărilor alimentare, totodată modificările substanțelor chimice la nivelul creierului pot influența și declanșa tulburări alimentare.

Sănătate psihologică și emoțională. Persoanele cu tulburări alimentare, cel mai probabil, au și alte probleme psihologice și emoționale. Stima de sine scăzută, perfecționismul, comportamentele impulsive și aflarea în relații toxice pot fi factori declanșatori.

Cine poate suferi de tulburări alimentare?

Specialiștii în sănătate alimentară consideră că adolescentele și femeile tinere au mai multe șanse decât adolescenții și bărbații tineri să aibă anorexie sau bulimie. Cu toate acestea, și bărbații pot avea și tulburări alimentare. Acestea se manifestă de obicei în timpul adolescenței și la scurt timp după împlinirea a 20 de ani, dar asta nu este o regulă. Diverse forme ale tulburărilor alimentare se pot manifesta la orice vârstă sub influența a varii factori.

Cât de bine ne fac dietele?

Regimul alimentar este un factor de risc pentru o tulburare alimentară. Foamea afectează creierul și influențează schimbările de dispoziție, gândirea rigidă, anxietatea și apetitul. Există dovezi că multe dintre simptomele unei tulburări alimentare sunt de fapt simptome ale foamei. Foamea și pierderea în greutate pot schimba modul în care funcționează creierul la persoanele vulnerabile, ceea ce poate perpetua comportamente alimentare restrictive și poate face dificilă revenirea la obiceiurile alimentare normale.

Cât de grav poate fi?

Tulburările de alimentație pot provoca o varietate de complicații, unele dintre care pun viața în pericol. Cu cât tulburarea alimentară este mai severă sau mai lungă, cu atât este mai probabil să apară complicații grave, printre care: depresie și anxietate, gânduri sau comportamente suicidare, probleme cu creșterea și dezvoltarea, probleme sociale și de relații, utilizarea necorespunzătoare a substanțelor, moarte.

Sursa foto: pixabay.com

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: