Condamnarea lui Vladimir Plahotniuc la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară” readuce în prim-plan nu doar sancționarea celor implicați, ci și întrebarea esențială pentru cetățeni: dacă și cum vor fi recuperați banii dispăruți.

Deputata PAS, Victoria Belous, afirmă că există mecanisme legale pentru întoarcerea prejudiciilor în bugetul de stat, inclusiv prin aplicarea sechestrelor și valorificarea bunurilor, chiar și în afara țării.

În același timp, verdictul a stârnit reacții diferite între actorii politici, evidențiind viziuni opuse asupra modului în care trebuie gestionate dosarele de rezonanță, transmite jurnal.md.

Dacă unii au salutat ritmul în care a fost pronunțată sentința, alții au sugerat că procesul s-a desfășurat prea rapid. Discuțiile au scos la iveală tensiuni și poziționări diferite în raport cu acest caz. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”.

Unul dintre punctele centrale ale discuției a fost modul în care statul va reuși să recupereze prejudiciile. Tema a fost adusă în prim-plan de către reprezentanta guvernării, care a explicat mecanismele legale existente și complexitatea acestui proces.

„Nu știu, n-am reușit să citesc eu personal sentința, dar, de regulă, orice persoană condamnată care are titlu executoriu de încasare și anume prejudiciu, organele din Republica Moldova îi sechestrează toate proprietățile care îi aparțin pentru a le vinde și a încasa bani. Și orice bun viitor, până la executarea sentinței, va fi pus în executare. De asemenea, cu suportul colegilor din ARBI, se caută bunurile inclusiv peste hotare sau dacă sunt înscrise după beneficiar, efectiv, chiar dacă sunt pe numele altor persoane și se încearcă punerea în executare”, a declarat Victoria Belous.

Ulterior, discuțiile au alunecat spre ritmul în care a fost examinat dosarul, unde au apărut opinii critice din partea viceprimarului municipiului Chișinău și membru CNP al partidului MAN, Victor Pruteanu, care a sugerat existența unor influențe politice și a comparat cazul cu alte dosare tergiversate.

În contrast cu așteptarea publică de a vedea o finalitate rapidă într-un dosar de o asemenea amploare, poziția sa a fost percepută mai degrabă ca o nemulțumire față de rapiditatea cu care a fost pronunțată sentința.

„Nu știu de ce oamenii care stau câte 4–5 ani în instanță cu sume mici, cu dosare civile, stau și se chinuie, dar aici guvernarea a apăsat unde trebuie ca să fie mai rapid”, a declarat Victor Pruteanu.

Întrebat dacă dosarul s-a mișcat prea repede, acesta a insistat asupra ideii de presiuni din partea guvernării, fără a aduce exemple concrete, afirmații care au fost imediat contestate în platou.

„Cu siguranță, se văd presiuni din partea guvernării”, a adăugat Victor Pruteanu.

Replica a venit din partea lui Liviu Vovc, președinte interimar al Platformei Demnitate și Adevăr, care a ironizat poziția exprimată și a subliniat că rapiditatea este esențială în dosarele de rezonanță.

„Să înțeleg că domnul Pruteanu nu este mulțumit de viteză, cât de repede a fost condamnat domnul Plahotniuc”, a spus reprezentantul Platformei DA.

Acesta a continuat cu explicații privind necesitatea accelerării unor astfel de dosare, pentru a preveni evitarea răspunderii penale.

„Eu vreau să dau alte exemple care au fost până acum, cazul Nesterovschi, cazul lui Iurie Roșca, care până la condamnare au reușit să fugă din țară. Și presupun că inclusiv și judecătorii au înțeles că dosarele de rezonanță ar trebui să se miște mult mai repede, astfel că să nu treacă termenele când persoana iese din arest la domiciliu sau din arest și poate să părăsească țara până va fi condamnat definitiv și să-i eschiveze de la condamnare. Anume din această cauză, presupun că în acest dosar lucrurile s-au mișcat mult mai repede”, a explicat Liviu Vovc.

În aceeași discuție a fost abordată și lipsa unei reacții clare din partea conducerii MAN, în special a liderului formațiunii, Ion Ceban, primar al municipiului Chișinău și președintele partidului. Subiectul a fost pus în contextul trecutului politic, când anumite forțe au revendicat public lupta împotriva sistemului, iar în prezent, în fața unei sentințe de o asemenea amploare, absența unei poziții a fost remarcată și discutată în platou.

În acest sens, s-a subliniat că, de-a lungul timpului, au existat partide care și-au asumat deschis lupta cu sistemul, iar acum, în momentul unei decizii într-un dosar care „nu înseamnă soarta unui om, dar a fost vorba despre soarta țării”, lipsa unei reacții ridică semne de întrebare privind consecvența acestor poziții.

Reprezentantul MAN a evitat însă un răspuns direct și a mutat discuția spre principii generale și comparații cu alte state.

„Vă răspund foarte simplu și foarte scurt. În primul rând, pot să vă spun că dl. Ceban permanent a spus faptul că un om care a încălcat trebuie să răspundă. Și, în al doilea rând, vreau să vă întreb, dați-mi, vă rog, un exemplu din state europene, în care liderii politici comentează orice dosar de rezonanță”, a declarat Victor Pruteanu.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: