Căpșunile sânt un membru al familiei trandafirilor și unul dintre fructele cele mai plăcute din lume. Sânt unice prin faptul că sânt singurele fructe care au semințe pe exterior, și nu pe interior. Există mai mult de șase sute de specii și varietăți. În Evul Mediu, în Europa, căpşunile erau folosite în scopuri medicinale. Astăzi însă le savurăm în compoturi, dulcețuri, în tarte… dar cel mai mult în formă proaspătă.

O porţie de opt căpşuni conţine mai multă vitamina C decât o portocală

Căpşunile sunt bogate în acid folie, potasiu şi fibre. Sunt pe locul doi după prune pentru cantitatea de fenoli şi antioxidanţi, conţinând în special flavoinoizi care combat cancerul şi bolile de inimă, antocianine, acid elagic, quercetină, catehină şi kemferol.

Căpșunile tratează melancolia

Un dentist din New York consideră că puteţi avea un zâmbet mai luminos dacă amestecaţi căpşuni cu praf de copt, obţinînd o pastă care se întinde pe dinţi. După aproximativ cinci minute, se îndepărtează prin periaj cu pastă de dinţi. Românii credeau că aceste fructe ameliorează simptomele de melancolie, starea de leşin, toate tipurile de inflamaţii, febră, infecţii ale gîtului, pietre la rinichi, halitoză, atacuri de gută şi boli de sînge, ficat şi splină.

Colacul de salvare

Cercetătorii de la Harvard au descoperit că aceste fructe au efecte de protecţie împotriva mai multor tipuri de cancer. Conform unui studiu celular in vitro efectuat pe celule afectate de leucemie, extractul Je frunze de căpşuni a avut o activitate semnificativă de lichidare a cancerului. Un alt studiu celular a descoperit că extractul de căpşuni inhibă creşterea celulelor canceroase în cancerul de colon şi cel mamar. Căpşunile cultivate organic au efecte antiprolifîce mult mai mari decît cele crescute în mod obişnuit, datorită nivelului mai mare de antioxidanţi. Căpşunile pot juca un rol important în reducerea cantităţii de estrogen creat de cancer, deoarece sînt bogate în acid elagic, care poate avea şi funcţie de blocare a estrogenului. Căpşunile congelate imediat după recoltare inhibă dezvoltarea a două tipuri de celule de cultură, în cazul cancerului cervical. Un studiu efectuat pe şobolani cu cancer esofagian a descoperit că aceste căpşuni congelate imediat după recoltare inhibă creşterea tumorilor şi formarea acestora.

Efect antiinflamator: Căpşunile blochează enzimele responsabile pentru promovarea inflamaţiilor (COX-2).

Obezitate: Studii actuale investighează rolul căpşunilor în controlul greutăţii.

Diabet: S-a descoperit că substanţele fitochimice din căpşuni ţin sub control diabetul de tip 2, prin reducerea nivelului de glucoză din sînge, după o masă bogată în amidon.

Sănătatea inimii: O porţie de opt căpşuni pe zi timp de opt săptămîni a redus nivelul factorului principal de risc în bolile de inimă, homocisteina. Într-un studiu similar, aceiaşi cercetători au descoperit că subiecţii care au mâncat o porţie de căpşuni pe zi timp de patru săptămâni au prezentat un nivel ridicat de acid folic.

Antitromboză : Un studiu efectuat pe animale a arătat că aceste fructe au un efect antitrombotic foarte puternic, prin promovarea activităţii împotriva trombocitelor.

Secrete în folosirea căpşunilor

Selectare şi depozitare:

  • Căpşunile de dimensiune medie sânt mai aromate decât cele mari.
  • Căpşunile trebuie să fie tari şi uscate la atingere. A se evita fructele lovite şi alterate. Trebuie să fie cărnoase, cu codiţele verzi, de culoare roşu intens şi să le puteţi simţi mirosul cînd le apropiaţi de nas.
  • Se îndepărtează căpşunile lovite sau alterate.
  • Căpşunile rămân proaspete timp de câteva zile în frigider, dacă sunt păstrate în recipientul original.

Sugestii de preparare şi servire:

  • Se spală chiar înainte de a fi consumate.
  • Codiţele nu se scot înainte de spălare pentru a nu absorbi prea multă apă, deoarece se degradează aroma şi textura.
  • Topping – se pot pune căpşuni feliate peste salate, cerealele de la micul dejun sau iaurt.
  • Se amestecă în sucul preferat de fructe.

Sursa: „101 alimente care vă pot salva viața” de David Grotto, Iași, Polirom, 2009. 

Autor: Daniela Gorincioi, stagiară ȘSAJ

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: