Redacțiile AGORA și EA.md au găsit miliardul. Adevărat că nu cel de dolari, furat din băncile moldovenești, ci acela care stă întotdeauna cuminte pe poliță - cel de cuvintele din cărți. În fiecare săptămână, câte un membru al echipelor AGORA și EA.md citesc câte un fragment de proză sau poezie la alegere. Săptămâna aceasta, account manager-ul Interakt, Veronica Gîdei, a ales să citească „Nunta în cer” de Mircea Eliade.

„Nunta în cer” am citit-o pentru prima dată în anii de liceu. M-a marcat. Am simțit-o, nu doar am citit-o. La o distanță de 10 ani, am recitit-o pe nerăsuflate.

Timp de o decadă se uită multe detalii, cum e și firesc, de altfel, însă nu se uită starea în care te-a indus o anumită carte. Cred cu tărie că în asta constă valoarea unei cărți – în putința ei de a-ți cuceri iremediabil o parte din inimă și creier.

Fragmentul ales de mine pentru lectură, este chiar bunul început al cărții. Eu l-am simțit ca pe o concluzie a naratorului, posibil o părere de rău, care a luat forma întrebării: „Dar cum ar fi fost dacă… se întâmpla altfel, cu totul altfel?”, ne spune Veronica.

În același timp, cui dintre noi, măcar odată în viață, nu i-a venit în minte întrebarea: „Și dacă se întâmpla altfel, cum ar fi fost? Dacă în locul omului cu care îți împarți bucuriile acum, ar fi fost un altul/ o alta, care a trecut mult prea devreme și efemer prin viața ta, ce turnură era să ia viața?”

„Uneori, mai ales în tren, privesc cu atenție chipul vecinei mele de compartiment și îmi spun: dacă m-aș fi aflat într-o anumită zi, într-un anumit loc, într-un anumit oraș, femeia aceasta ar fi fost soția mea sau poate ar fi fost, cum se spune, dragostea mea cea mare”. Mircea Eliade, Nuntă în cer

Romanul este despre o mare iubire, poate prea mare, care se întâlnește o dată la sute de ani. „Pentru că revelaţia unirii desăvârşite aceasta e: te regăseşti pe tine în clipa când te pierzi.” Mircea Eliade, Nuntă în cer

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: