Dacă Freud sau Jung și-ar fi propus să scrie un thriller psihanalitic, mă îndoiesc că oricare dintre ei ar fi putut să vină cu un ghem de ață la fel de încordat și grăitor precum „Minciuni pe canapea”, un roman psihologic orbitor al unuia dintre teoreticienii și practicienii de seamă de psihoterapie în vremurile noastre.

Dr. Irvin D. Yalom, psihiatru din Stanford, este un profesor influent și teoretician al psihoterapiei, autor de texte științifice și lucrări populare pe acest subiect, inclusiv best-sellerele „Călăul dragostei” și „Plânsul lui Nietzsche”. Yalom aduce celei mai recente cărți de ficțiune o stăpânire autentică a tehnicilor psihoterapiei și un adevărat geniu pentru a arăta cititorului ce se întâmplă cu adevărat în capul unui psihiatru în timp ce el sau ea analizează pe altcineva. Ce gânduri îi bântuie capul și conștiința, cum se minte frumos, ce dialoguri poartă cu sine însuși, un material cu adevărat delirant.

Eroul tulburat din „Minciuni pe canapea” este un tânăr psihiatru și analist în curs de formare, pe nume Ernest Lash, pe care îl urmăm în labirintul minții umane în care atât psihiatrii, cât și romancieri își desfășoară meseria. Lash este făcut să experimenteze „acel ciudat paradox al terapiei” și al scrierii de romane: „Cu cât ai dezvăluit lucruri mai ilegale, rușinoase, întunecate și mai urâte, cu atât ai fost mai mult recompensat!” Pe de o parte complicat, pe de alta simplu ca răsăritul soarelui, textul pe care-l veți găsi în carte, te va face să reflectezi asupra faptului că, zilnic, noi ne mințim, reanalizăm, încurcăm firul lui Hadrian atât de mult, încât ne este foarte greu să ne înțeleg propriile gâduri și trăiri, nemaivorbind de cei care ne înconjoară.

Zmeul cel „rău” care urmărește paginile cărții lui Yalom este psihiatru care își exploatează sexual pacienții: „Abuzul sexual terapeut-pacient devine o epidemie”, se face să spună un personaj pentru a anunța tema cărții. „Terapeuții care acționează sexual cu pacienții lor sunt invariabil iresponsabili și distructivi.”

Cu toate acestea, Yalom ne permite să vedem mai mult de o întâlnire sexuală terapeut-pacient într-o lumină echivocă. Într-adevăr, micul secret murdar din inima cărții – motorul care conduce complotul – este ideea că sexul este o armă cu două tăișuri care poate fi folosită de un pacient nemulțumit sau deranjat împotriva unui terapeut de altfel inocent.

Pe parcurs, ni se oferă o viziune din interior asupra politicii psihanalizei, a scandalurilor care apar în practica psihoterapiei și, cel mai intrigant dintre toate, o relatare intimă a temerilor și dorințelor cele mai interioare ale unui psihiatru chiar în momentul în care el ar trebui să rezolve problemele altcuiva. Având în vedere tema „Minciuni pe canapea”, nu suntem surprinși să îl găsim pe Dr. Lash aruncând o privire la lenjeria celui mai nou pacient al lui – și ni se arată cât de expert exploatează pacienta latura mai slabă a doctorului bun în propriile ei scopuri malefice.

Yalom invocă prerogativa romancierului, de a face pe noul pacient atrăgător al doctorului Lash – care se dovedește a fi personajul negativ a piesei – cât mai detestabil posibil. Ea este un avocat viclean, o prietenă necredincioasă. Mai presus de toate, este înfățișată ca o seducătoare cinică și calculată, cu cele mai rele motive posibile pornite față de bărbații din viața ei, fără a exclude psihiatrul pe care l-a ales drept victimă.

Regula confidențialității care se aplică recenzenților de cărți, nu mai puțin decât psihoterapeuților, mă împiedică să dezvălui exact cum rezolvă Yalom leagănul pisicii plin cu intrigi și cea ale micilor comploturi. Dar autorul reușește să le împletească atât de strălucitor, încât toată stângăcia sa ca romancier, va fi iertată sau dată uitării.

Prin urmare, dacă ești un entuziast sau preferi cărțile dedicate depănării psihologice, psihiatrice, omenești, te rog să atragi atenția acestui scriitor, și cărților scrise de el, n-ai cum să te plictisești ori bucura de o relaxare intelectuală. Nu, aici sunt aproximativ 400 de pagini dedicate minții și a căilor pe care aceasta le alege. Yalom este unic și nu place tuturor, iar datorită acestui roman am înțeles de ce, necesită o căruță de răbdare.

P.S. Eu am impresia că traducerea titlului trebuia să fie alta „Întins pe canapea”, dar jocul de cuvinte este unul care te lasă să alegi varianta optimă pentru fiecare traducător în parte. Să fie „Minciuni pe canapea”.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: