Un proiect al Ministerului Apărării din R. Moldova ar putea obliga toți bărbații de până în 55 de ani să urmeze un curs militar la care vor învăța inclusiv cum să folosească o armă de foc. Propunerea legislativă introduce și o noua materie opțională la liceu: „educația patriotică”, scrie EuropaLiberă.

Ești bărbat, ai peste 27 de ani – însă nu mai mult de 55 – și n-ai făcut armata? Atunci e posibil ca, de anul viitor, să fii obligat să urmezi un curs militar de până la șase săptămâni.

Vei afla astfel cum funcționează Armata Republicii Moldova, ce să faci când vezi o dronă inamică sau chiar cum să folosești o armă în cazul în care situația o va impune.

Cel puțin asta își propune Ministerul Apărării, care a pus în dezbatere publică o lege care modifică substanțial legislația actuală privind pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, statutul militarilor sau rezerva Forțelor Armate etc.

În documentele publicate de minister – precum și în interviurile realizate de Europa Liberă cu oficialii din Armată pe acest subiect – iese în evidență un cuvânt.
„Obligatoriu”.

Așa va fi ceea ce oficialii moldoveni numesc „pregătirea militară inițială” – în fapt un curs de până la 42 de zile pe care toți bărbații adulți de până în 55 de ani vor trebui să îl urmeze.

„Ministerul Apărării își propune ca obiectiv ca toți bărbații […] să beneficieze de o pregătire militară obligatorie”, se menționează în nota de fundamentare a proiectului.

„Această formă a serviciului va fi obligatorie, precum este actualmente serviciul militar în termen și cel cu termen redus”, spune pentru Europa Liberă colonelul în rezervă Alexandru Roman, consultant al Ministerului Apărării pentru acest proiect.

Cine va fi chemat la pregătire

În prezent, în Republica Moldova există trei forme de instruire militară. Cel mai important este serviciul militar în termen, de 12 luni, care este obligatoriu pentru toți bărbații de până în 27 de ani care nu au studii superioare.

Mai există serviciul militar cu termen redus, de trei luni, care este și el obligatoriu pentru persoanele cu studii superioare, precum și catedra militară, de patru luni, care poate fi urmată, voluntar, pe parcursul studiilor universitare sau post-universitare.

Pregătirea militară inițială vine în completarea acestor forme de instruire militară.

Ea va fi obligatorie pentru persoanele care au împlinit 27 de ani și n-au făcut nici serviciul militar în termen (12 luni), nici serviciul militar redus (trei luni).

„Această instruire militară este o formă minimă: cetățeanul Republicii Moldova să cunoască măcar ce este Armata Națională, ce este apărarea teritoriului, ce este patria, ce tipuri de armamente sunt, ce tipuri de tactici de luptă sunt, disciplină militară”, spune pentru Europa Liberă colonelul Vadim Bulgaru, șeful direcției politice resurse umane din cadrul Ministerului Apărării.

Potrivit noului articol din lege, cursurile de pregătire militară inițială nu vor dura mai mult de 42 de zile și ar putea începe din 2027.

În prezent, legea spune că, după 27 de ani, cetățenii care nu au nicio pregătire militară, adică n-au făcut armata, sunt luați în rezerva Forțelor Armate și trecuți în ceea ce se cheamă „rezerva pasivă”.

Colonelul în rezervă Alexandru Roman vorbește pentru Europa Liberă de un „paradox”.

„Îi treci (pe cetățeni, n.r.) în rezerva Forțelor Armate și fac parte din rezervă, dar nu au, de fapt, nicio pregătire. În situații diferite cu care se poate confrunta statul, această rezervă nu știe să mânuiască arma, nu are deprinderi în domeniul militar și, practic… o trimitem la moarte”, explică consultantul de la Ministerul Apărării.

El spune că cetățenii vor învăța la cursuri nu doar teorie, ci și practică: vor conduce mașinile militare sau vor fi învățați să tragă cu arma.

La rândul său, colonelul Vadim Bulgaru, șeful direcției politice resurse umane din cadrul Ministerului Apărării, spune că noua formă de instruire militară inițială va fi disponibilă, voluntar, și pentru „doamne, fete, femei”.

„Dacă vor să acceadă în serviciul militar prin contract sau să facă carieră militară, este necesar să treacă mai întâi serviciul de pregătire militară inițială”, explică Bulgaru.

Ce faci dacă ești angajat

Nici salariații nu vor fi scutiți de pregătirea militară inițială.

Legea spune că angajatorul este obligat să-i permită angajatului să facă aceste instruiri, păstrându-i locul de muncă în perioada în care lipsește.

„Nu va fi o povară în plus pentru angajator, deoarece perioada este mai scurtă – până la 42 de zile. Nu va trebui să-l aștepte pe lucrător 12 sau 3 luni, așa cum e în cazul serviciului militar în termen”, menționează Alexandru Roman.

El spune că persoanele care doresc să treacă această instruire militară au și alte posibilități: „Dacă într-adevăr dorește, are și concediu… adică poate”.

Sunt și câteva excepții de la această nouă obligație.

De pildă, cei cărora starea de sănătate nu le permite – și au fost oricum declarați inapți pentru serviciul militar –, precum și cei care au absolvit un curs la catedra militară.

Scutiți sunt și cei care, „din motive de conștiință”, refuză serviciul militar – opțiune permisă prin lege.

Cei cu cazier penal nu vor putea să urmeze instruirea.

Vor putea să amâne încorporarea în pregătirea militară inițială și cei care pot justifica diferite probleme familiale sau necesitatea continuării studiilor.

Vadim Bulgaru spune că vor fi făcute planuri de câți cetățeni pot trece anual această pregătire inițială, prin rotație, așa cum este și serviciul militar în termen.

„Sperăm că forma respectivă de pregătire va avea un impact pozitiv, benefic pentru cetățeni”, precizează colonelul.

În Republica Moldova sunt 11 centre militare teritoriale unde vor fi luați în evidență și va avea loc instruirea militară a cetățenilor.

„Educația patriotică” în școli

Instruirea militară nu e singura noutate adusă de noul proiect.

Ministerul Apărării introduce în legislație un articol care le propune elevilor din clasele X-XII-a și a celor din învățământul profesional tehnic să studieze disciplina opțională „Educația patriotică a tinerei generații”.

Ministerul Apărării justifică necesitatea „educației patriotice” ca disciplină opțională prin faptul că ar asigura „formarea unei culturi de securitate”.

Proiectul spune că articolul propus „nu instituie o militarizare a sistemului educațional”.

Totuși, scopul acestuia este de a dezvolta, încă din etapa educațională, „un instrument preventiv”, care să răspundă „adecvat atât provocărilor de securitate, cât și situațiilor de criză”.

Valentina Olaru, secretară de stat la Ministerul Educației și Cercetării în domeniul învățământului general, spune pentru Europa Liberă că Ministerul Apărării nu i-a anunțat despre această inițiativă.

„Ne vine greu să ne pronunțăm acum referitor la viziunea Ministerului Apărării aici. Cu siguranță nu va fi disciplină de studiu. Poate vor fi anumite activități extrașcolare, non-formale, dar nicidecum nu va fi disciplină ca parte componentă a curriculei”.

Secretara de stat spune că disciplinele opționale sau extrașcolare sunt evaluate de Consiliului Național pentru Curriculum și trebuie să corespundă politicilor educaționale.

„Când vom vedea un curriculum bine definit [din partea Ministerului Apărării], atunci vom intra în discuții”, precizează Olaru.

Chiar dacă reprezentanta Ministerului Educației și Cercetării (MEC) spune că nu au fost anunțați despre inițiativa disciplinei „Educația patriotică”, Alexandru Roman, de la Ministerul Apărării, declară că instituția pe care o reprezintă a primit aviz pozitiv al proiectului din partea MEC pe 11 iunie.

„Era cu o singură corectare [din partea MEC]. Noi am scris că programele curriculare să fie aprobate de către Ministrul Educației și Cercetării, dar ei au propus ca să fie scris: «Programele curriculare de educație patriotică a tinerei generații și numărul de ore aferent se stabilesc în baza Curriculumului Național»”, precizează Alexandru Roman.

Colonelul în rezervă a adăugat că Ministerului Educației și Cercetării va trebui să elaboreze un curriculum pentru noua disciplină opțională, iar Ministerului Apărării va veni cu suport.

În anul de învățământ 2026/2027, elevii din clasele X–XII vor putea alege 44 de discipline opționale: de la inițiere în securitate IT și până la educație antreprenorială sau robotică.

Dacă legea va fi adoptată de către Parlament, Alexandru Roman crede că aceasta va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: