1.   Shantaram de Gregory David Roberts

Protagonistul romanului, Lin, schimbându-și viața la 360 de grade, se mută în Bombay, ca să fie cât mai departe de infracțiunile pe care le-a săvârșit la locul lui de baștină (da, este povestea unul delincvent); însă aici, în India, devine, pe bună dreptate, omul care sfințește locul. Personaj controversat, cu o suită de trăsături și principii care nu sunt neapărat comune muritorilor de rând, este un nobil prin modul lui de a fi. Unda de iubire vibrantă care pulsează în sufletul lui este atotcuprinzătoare și emoționantă, înălțându-l și sanctificându-l. Implicat în povești cu mafioți, în infracțiuni, dar fiind şi martor al dreptății făcute prin sânge, dreptate făcută de însuși oamenii simpli din cartierele indiene, personajul deapănă istoria vieții lui, viață cu răscruci și poticneli.

2. Inferno de Dan Brown

Inferno te trezește în iadul condiției umane. Odată ajuns aici, alături de profesorul Robert Langdon, te pomenești într-o cursă contra cronometru care are un singur scop nobil: salvarea omenirii. Însă asta nu e tot. Autorul te întreabă: merită, oare, oamenii salvați în condițiile unei suprapopulări a plantei? Carte despre comploturi bioteroriste, care reușește să te țină cu sufletul la gură, Inferno te mai și pune în situația să alegi ce este mai bine pentru generațiile care vin. Implicații moraliste, apel la principii și multă introspecție  – toate acestea întrețesute cu intrigă și criptografie, istorie, geografie, și conspirație.

3.   Tema pentru acasă de Nicolae Dabija

De această dată lăsați-mă să vă port adânc în istoria neamului nostru (capitol sensibilizant și profund dureros pentru majoritatea dintre noi). Dabija pictează în proză o dramă a basarabenilor deportați pe timpul Uniunii Sovietice. Un profesor prea incomod pentru sovietici, Mihai Ulmu, trăiește tragedia vieții lui – pedeapsa sistemului pentru înlocuirea tabloului  „tatălui nostru” Stalin (invocare absurdă a simbolului biblic) cu cel al lui Eminescu. Departe de elevii săi, departe de plai, de limbă, de iubire, acesta este tratat ca un „dușman al poporului”. Roman profund marcant și datorită poveștii de dragoste, dintre acelea care îți taie respirația: Maria Răzeșu, eleva care vine să înapoieze profesorului cartea pe care o luase cu împrumut (climaxul romanului nostru), de fapt cea pururi îndrăgostită de Ulmu, încearcă, într-o disperare totală, să-l ajute pe Mihai să evadeze. Profund emoționant, romanul nu are cum să nu-ţi scurgă o lacrimă și să te seteze pe o unde șovină împotriva a tot ce a însemnat URSS.

 

4. Roșu și negru de Stendhal

Unul dintre cele mai bine scrise bildungsromane ale tuturor timpurilor, descriind destinul unui băiat care învață, treptat, să devină bărbat; o satiră ce portretizează fidel societatea franceză creată după bătălia de la Waterloo. Departe de a fi vorba de destinul unui băiat obișnuit, ni se înfățișează înălțarea și căderea pe scara socială a unui tânăr extrem de ambițios.

 

Așadar, odată cu înlăturarea lui Napoleon Bonaparte de la conducerea Franței, avem de-a face cu o societate franceză coruptă și profund viciată. Cartea urmărește povestea lui Julien Sorel, fiu de cherestegiu, inteligent și șarmant care încearcă să izbutească într-o asemenea societate. Având aspirații mari, acesta încearcă din răsputeri să urce pe scara socială. El pune, pe parcursul devenirii sale, mai mult preț pe vanitate și ignoranță, decât pe originalitate și libertatea de opinie. Începe să dobândească treptat ce vrea prin metode mârșave, prin înșelăciune și egoism.

Julien Sorel își formează caracterul trecând prin două perioade amoroase dificile, astfel încât propriile emoții îl impiedică să aibă succes, într-o ultimă instanță. Mai mult, la un moment dat, din gelozie și din prea multă patimă, bărbatul comite o crimă devastatoare. Iar aceasta îi va aduce căderea.

Stendhal susține că prin noțiunea de ‘Roșu și Negru’ înțelege cariera preotească și cariera militară. Cele două au, de altfel, un rol decisiv în destinul lui Sorel.

Citate remarcabile din„Roșu și negru” de Stendhal:

În acest deşert de egoism care se numeşte viaţă, fiecare se gândeşte la sine.

Curăţia sufletească, lipsa oricărui simţământ de ură prelungesc, fără doar şi poate, durata tinereţii.

5.Flori pentru Algernon de Daniei Keyes

Este vorba de un bildungsroman incredibil de dulce și amar, concomitent. Se dă una bucată Charlie, un tânăr subdezvoltat, dar avid de cunoaștere. Un personaj care trece prin toate stările și se transformă. Despre ce este mai exact vorba? Obsedat fiind să devină deștept, ca toți ceilalți, protagonistul este gata să se lase pe mâna a doi doctori emeriți care fac o revoluție în medicină, și printr-o intervenției chirurgicală experimentală, îi schimbă creierului.

 

Parcurgerea rapoartelor pe care este obligat Charlie să le scrie în fiecare zi face parte din deliciul lecturării acestei cărți. Așadar, vedem inițial rapoarte scrise cu mii de greșeli, întrun limbaj tâmp și copilăresc. Iar odată cu producerea intervenței chirurgicale, Charlie se rafinează în scris, gânduri și înțelegere. În fiecare zi descoperim un Charlie mai înțelept, mai știutor și mai contrariat de lumea în care trăiește.

Așadar, în urma intervenției, Charlie, pas cu pas, ajunge să fie cel mai deștept om de pe fața pământului. Dar, odată cu binecuvântarea inteligenței, vine și blestemul cunoașterii, a înțelegerii răului și a meschinăriei care îl înconjoară.

Iar printr-un procedeu artistic frumos, autorul pune destinul omului față în față cu cel al șoarecelui de laborator. Supuși împreună experimentului, șoarecele Algernon și omul Charlie vor trăi, fiecare în felul sau, excepționalul situației de a vedea lumea printr-un alt coeficient de inteligență, suportând consecințele nebănuite ale noii stări.

Romanul Flori pentru Algernon a fost tradus în numeroase limbi, a fost studiat în scoli și universități din întreagă lume, a fost înregistrat pe casete audio (în lectura scriitorului), a avut o versiune cinematografica (al cărei actor principal, Cliff Robertson, a primit Oscarul pentru cea mai bună interpretare masculină) și mai multe adaptări pentru televiziune și teatru.

O carte ca o binecuvântare, scrisă într-un stil ușor de parcurs și care emoționează până la lacrimi.

6. Vara în care mama a avut ochii verzi de Tatiana Țîbuleac

O carte dură, intensă, emoționantă, vizuală și, tocmai din aceste motive, frumoasă – cea de-a doua carte scrisă de Tatianei Țîbuleac este, pentru mine una dintre lecturile bune ale acestei veri. „Vara în care mama a avut ochii verzi”, apărută la Editura Cartier, a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2017), Premiul revistei Observator cultural și Premiul Observator Lyceum (2018). Cartea a fost tradusă în franceză, spaniolă, germană și poloneză.

E vorba de o lectură neașteptat de alertă și profundă, ce te lasă cu multe semne de întrebare.

Intrăm, așadar, în lumea unui tânăr labil psihic, depresiv și rebel, obligat să-și petreacă întreaga vară alături de o mamă neiubită și nepăsătoare (mai ales după moartea unei fiice luminoase, dar și dispariția unui soț absolut iresponsabil).

Pe parcursul lecturii însă datele problemei se schimbă. Ne „trezim” în fața unui bildungsroman emoționant despre asumarea maturității, trauma de familie, inerența morții, încercarea disperată de împlinire a unei vieți aproape eșuate.

„… să nu faci niciodată lucrurile aiurea, cu gândul că mai ai timp să le îndrepte, pentru că nu vei avea. Timpul care va veni îl vei cheltui doar pentru a face şi mai multe lucruri aiurea şi pentru a muri şi mai repede” îi spune mama eroului nostru la un moment dat. Și nu mai ai cum să nu-i mai dai dreptate. Uimește câte adevăruri dureroase și drame poate releva un roman scurt și nu neapărat narativ, dar absolut simbolic.

Povestea este ușor de urmărit și vine cu o morală puternică la final. Chiar este o carte ce se citește dintr-o răsuflare. Romanul educă, dar nu ca orice fabulă clișeică, ci prin personaje și nuanțe suprarealiste:

„În noaptea ceea nu ne-am iubit. Dimineața nu a fost frumoasă. Moira nu a vrut să vadă macii. Șoferul nu a adormit. Accidentul nu s-a produs. Picioarele nu s-au frânt. Sângele a rămas nescurs în tâmplă. Dragostea nu s-a pierdut. Drogurile nu m-au găsit. Vara în care mama a avut ochii verzi nu s-a terminat niciodată.”

Puteți achiziționa volumul online de la editura Cartier: https://cartier.md/libraria/beletristica/vara-in-care-mama-a-avut-ochii-verzi-2/

7. Dependența de Constantin Cheianu

Avem în față un bildungsroman social, politic și erotic. O carte despre mutilarea morală și psihologică a unui copil, care ajunge un adult umflat artificial în pene, însă de fapt, fără încredere în forțele proprii, iar asta nu are cum să nu aibă repercusiuni.

Există în romanul lui Constantin Cheianu doi Dan Mătăsaru: unul e ziaristul curajos, amenințat cu moartea de politicienii corupți care au confiscat Republica Moldova, aclamat ca un erou de popor; altul e cel fragil, care nu poate uita traumele copilăriei din Basarabia sovietică, marcată de tatăl bețiv și mama autoritară. Tot ce a urmat e o evadare nereușită din acea copilărie brutală. Numai că smulgerea definitivă nu e posibilă. Între ipostaza infantilă și aceea matură se înșiră câteva experiențe erotice cu rol formator. E nevoie de multe stângăcii, nereușite, dar și confirmări de sine descoperite de-a lungul câtorva întâmplări afective și senzuale pentru a putea suplini iubirea atât de dură a mamei. La finalul drumului, în culmea gloriei, protagonistul descoperă că e același ca la șase-șapte ani, ca un ceas rămas neîntors jumătate de veac și caută o împăcare cu trecutul. Dependența e un roman social, politic, erotic, dar mai ales un bildungsroman scris dezinhibat, cu ruperi de ritm tematice și stilistice, care se citește pe nerăsuflate, spune Bogdan Crețu.

Dan Mătăsaru, protagonistul, este creionat în două ipostaza deopotrivă cruciale desfășurării narațiunii: ziaristul curajos, amenințat cu moartea de politicienii corupți care au confiscat Republica Moldova, aclamat ca un erou de popor; altul e un Mătăsaru extrem de fragil, care nu poate uita traumele copilăriei din Basarabia sovietică, marcată de tatăl bețiv și o mamă autoritară.

Între ipostaza infantilă și aceea matură se înșiră câteva experiențe erotice cu rol formator. E nevoie de multe stângăcii, nereușite, dar și confirmări de sine descoperite de-a lungul câtorva întâmplări afective și senzuale, pentru a putea suplini iubirea atât de dură a mamei.

Ce fel de bărbat ajunge băiețelui agresat fizic și verbal? Acela care în familie nu vede decât violență, ceartă și nemulțumire? Cum își va găsi un loc în lume un asemenea copil? Un copil al Basarabiei sovietice, crescut în violență și critică are un unic scop subtil în viață: să trezească mândrie în ochii părinților veșnic nemulțumiți. Or, la finalul drumului, în culmea gloriei, protagonistul descoperă că e același ca la șase – șapte ani, ca un ceas rămas neîntors jumătate de veac, și caută o împăcare cu trecutul.

Mamele care nu își iubesc fiii produc bărbați geloși, tații care nu-și iubesc fiicele produc femei depravate.

Tot ce am trăit până la vârsta de șase ani ne marchează profund viețile… Atunci se scrie scenariul întregii vieți, care îl vom urma apoi ca pe un fel de destin.

 Cum nu simte că la capătul acestei bătăi o să fim doi străini-străini?! Doar nu ne aveam pe lume decât unul pe celălalt! Chiar nu-și dă seama că n-o să mai ajungem niciodată o mamă adevărată și un fiu adevărat?!
 Un copil este ceva folositor la casă. E bun la făcut curățenie, la lucrat pământul, la cumpărat pâine de la magazin. Mai folosește să te poți lăuda cu el. Cel mai grozav la un copil este că odată cu trecerea anilor se face din ce în ce mai folositor. De la o anumită vârstă poate merge la furat ceva din colhoz. Și așa până ajunge să facă exact ce fac părinții lui.

8. Grădina de sticlă de Tatiana Țîbuleac

Este vorba de un bildungsroman emoționant, despre construcția feminității și a propriei identități, când familia e un întreg cartier mitic și pitoresc din Chișinău, iar rivalitățile pasionale sau refulate între mediul rusesc și cel românesc țin cotidianul și viețile sub tensiune. Cu scriitura sa violent poetică, romanul Tatianei Țîbuleac este o declarație de iubire către limba română.

Laureată a premiului pentru proză Observator cultural 2017 pentru romanul „Vara când mama a avut ochii verzi”, Tatiana Țîbuleac revine în forță cu povestea impresionantă a Lastocikăi: în Chișinăul anilor 80, o fetiță abandonată adună și spală sticle pentru mama de împrumut, rusoaică.

„Ar trebui poate să scriu rusește. Rusește, altfel se aranjează cuvintele. În românește îmi amintesc mai clar. Vreau să vă spun totul. Înger sau diavol, pe care să-l alegi când amândoi vânează același lucru? M-aș fi lipit și de-o lamă dacă m-ar fi mângâiat și mi-ar fi aruncat pâine. În dosul acelei uși strâmte și murdare mi s-a deschis o lume întreagă. Am pășit în ea pe negândite, cu frica unui copil care trăiste până atunci doar din resturi.” (Tatiana Țîbuleac, Grădina de sticlă, Cartier, 2018).

9. „Din Spania cu dragoste” de Elena Armas

Cartea a apărut în anul 2021, la editura Epica, traducerea a fost făcută de Cristina Stan și are 448 de pagini. Pentru mine a fost un roman absolut minunat! Probabil una dintre cele mai bune cărți citite în anul 2022. Acțiunea romanului are loc atât la New York (SUA), cât și Madrid (Spania). 

Cătălina Martín are mare nevoie de un partener pentru nunta surorii ei. Toți cunoscuții, inclusiv fostul iubit și logodnica acestuia, vor fi prezenți la eveniment. Totodată, toți sunt curioși să-l cunoască pe iubitul Cătălinei. Așa că, timp de patru săptămâni, Cătălina trebuie să găsească un tip care să vrea să meargă cu ea, la nunta surorii ei și să joace rolul de iubit. Drumul de la New York până în Spania nu este deloc scurt, iar să minți familia referitor la tipul cu care ai venit că îți este iubit, nu e așa de simplu.

Dar cine este Aaron Blackford, tipul care se oferă voluntar să joace teatru în rol de iubit pentru Cătălina la nunta surorii ei?

După cum am menționat mai devreme, acțiunea are loc la New York. Cătălina și Rosie, sunt cele mai bune prietene și totodată, colege de serviciu la InTech, o companie de consultanță în inginerie. Aici s-au cunoscut și au devenit între timp și prietene foarte bune. Aaron, de asemenea, este angajat al companiei, având și un rol important. InTech oferea servicii de inginerie oricărei firme care nu avea capacitatea sau resursele umane necesare pentru a concepe planuri pentru propriile proiecte. Uneori, InTech externaliza o echipă de 5-6 oameni, iar alteori doar o singură persoană. Proiectele întâmpinau diferite probleme și obstacole. Zilnic, angajații participau la conferințe online cu clienți și acționari. Iar la ședințele companiei, Cătălina și Aaron, erau mai mereu prezenți în sala de ședințe.

Evident, că atât Cătălina cât și Aaron erau implicați să lucreze în unele proiecte. În contextul nunții care se apropia cu pași rapizi și trebuia să-și găsescă partener de moment, Cătălina își făcea în minte planuri de alt ordin. Dar oferta lui Aaron pe cât de antipatică era, pe atât de bună era. Aaron Blackford este un tip tânăr și foarte chipeș. Era conștientă că Aaron are cele mai bune intenții de a o ajuta deși a rămas surprinsă de propunerea făcută și a fost indignată de gest. Din contra, din start a respins categoric propunerea lui Aaron de a merge cu ea în Spania. Mai ales că are și o antipatie față de el.

Până la urmă, Cătălina acceptă propunerea lui Aaron să-i fie partener/iubit la nunta surorii ei, care are loc în Spania. Aaron a încercat prin propunerea făcut să corecteze o greșeală făcută în raport cu Cătălina. Anumite neînțelegeri au făcut să se tachineze la serviciu, creându-se o atmosferă încordată.

Totodată, Cătălina era conștientă că la nunta surorii, va fi și fostul iubit cu logodnica lui. Dacă ar apărea singură, ar da urât. Cea mai mare parte a acțiunii romanului are loc în Spania, timp în care Cătălina descoperă un alt chip și caracter în persoana lui  Aaron. A cunoscut un om în alte circumstanțe decât cele de serviciu. Și îi place acest coleg pe post de iubit. În febra ultimelor pregătiri de nuntă, s-a schimbat totul între cele două personaje, Cătălina și Aaron. Toată familia a rămas plăcut surprinsă de bunele maniere ale noului iubit al Cătălinei. Chiar și-au permis să îi reproșeze de ce nu le-a zis nimic despre Aaron până acum.

Astfel, acțiunea romanului are un final frumos. Este un roman foarte bine scris, cu mult umor, dar și cu o prezentare a acțiunilor foarte bine conturate.

Amintim că în Spania, a fost anunțată lansarea versiunii spaniole a romanului de debut a Elenei Armas.

10. „O fată ca ea” de Marc Levy

Este vorba de o comedie romantică lejeră și delicioasă, care ne expune o poveste interesantă, pornind de la cotidianul un imobil absolut diferit de toate celelalte, care se află la New York, pe Fifth Avenue, care încă mai dispune de lift mecanic, o veritabilă antichitate.

Locatarii sunt foarte atașați de liftier, Deepak. Acesta a fugit din India în tinerețe, împreună cu soția sa, deoarece familia lor nu era de acord cu mariajul. Ajunși într-o țară străină, s-au văzut nevoiți să muncească din răsputeri pentru a se întreține, iar acum, la bătrânețe, Deepak este liftier.

Deepak se îmbracă zi de zi în uniformă, are grijă să oprească perfect la fiecare etaj și ajută locatarii cu tot ce poate, dar le și păstrează secretele. Însă viața fericitei comunități este tulburată după ce colegul lui Deepak din tura de noapte cade pe scări și se accidentează. Când Sanji, misteriosul nepot al lui Deepak, vine să-i ia locul, îmbrăcând uniforma de liftier, nimeni nu-și imaginează că acesta de fapt deține o imensă avere la Mumbai (unde a creat un fel de proprie versiune a rețelei Facebook). Și cu atât mai puțin Chloé, locatara de la ultimul etaj.

Chloe locuiește alături de tatăl său. Cu ani în urmă ea a suferit un accident, în urma căruia i-au fost amputate picioarele. Actriță la bază, dublează voci și se bucură de viață în felul ei. Este un personaj luminos, veșnic zâmbăreață și cu replicile la ea. Un roman amuzant de lecturat și o poveste delicioasă de parcurs.

Un roman pur și simplu minunat. – New York Post

Citiți această excelentă comedie romantică a lui Marc Levy, un adevărat virtuoz al imaginației. Intrați pe Fifth Avenue, la nr. 12, și vă veți delecta la fiecare etaj. – Le Parisien

Marc Levy este cel mai citit autor francez contemporan. Cărțile lui sunt traduse în 47 de limbi, regăsindu-se pe majoritatea listelor de bestselleruri din țările în care este publicat.

Distribuie articolul: