Ina Tabacaru și Nina Coada sunt două moldovence stabilite de ceva timp în Irlanda. Dorința de a fi de folos țării de baștină le-a adus la ideea că trebuie să contribuie cu ceva și anume în domeniul informațional. Vlogurile lor cu diverse idei și sfaturi practice despre cum poți folosi cele mai uzuale aplicații sau programe de calculator a luat numele de Smart Made Easy. Iată despre ce este vorba.

Cum a venit ideea creării unui astfel de proiect și ce înseamnă el? 

Ideea acestui proiect nu mi-a venit spontan, ci mai degrabă din multe discuții și sugestii ale prietenilor și cunoscuților. Văzând greutățile prin care aceștia treceau atunci când încercau să își găsească un job în afară Moldovei, greutăți legate de abilități digitale care, din păcate, nu se învață în cadrul facultăților noastre, am înțeles că aș putea să le fiu de ajutor. Totodată, observând volumul smart made logomare de articole cu titluri de genul „Cum să te îmbraci pentru o carieră de succes” sau „Ce purtăm în toamnă asta la birou pentru a….”, mi-am dat seamă că accentele nu sunt puse corect. Îmi aduc aminte indignarea pe care am trăit-o când am înțeles cum este perceput la noi succesul, sau mai bine zis procesul prin care trebuie să treci pentru a reuși pe plan profesional. Știind că această percepție este total greșită și că în spatele unei cariere de succes stă în primul rând multă muncă, perseverență și perfecționare continuă, am hotărât că trebuie să fac ceva în acest sens. Așa a luat naștere Smart Made Easy.

Ce v-ați propus prin acest proiect și cum credeți că ajutați voi urmăritorii voștri?

Prin acest proiect ne-am propus să îi ajutăm pe semenii noștri atât să își formeze niște abilități profesionale din sfera digitală cât și să acumuleze cunoștințele practice necesare pentru a face rost de un job sau a avansa în carieră. Chiar dacă este puțin probabil ca noi să schimbăm radical vieți sau cariere, totuși ne așteptăm să trezim în lumea care ne urmărește curiozitatea de a învață lucruri noi și a face un pas înainte. De asemenea, prin împărtășirea diferitor trucuri și soluții tehnice de lucru, ne dorim să le facem viață mai ușoară cât mai multor oameni – de la mici antreprenori, până la studenți și oameni care lucrează în echipe la diverse proiecte.

smart made easy

Cine este publicul țintă și de ce credeți că are nevoie anume de această informație?

Publicul nostru nu este definit cu rigoare, întrucât multiple grupuri de oameni pot beneficia mai mult sau mai puțin de proiectul nostru. Totuși, sunt 3 grupuri asupra pe care ne focusăm mai mult: 1) absolvenții în căutare de job, 2) persoanele care intenționează să facă o schimbare în carieră și 3) micii antreprenori sau manageri de proiecte. Știm cu certitudine că atunci când ies pe ușile universității, studenții sunt mai puțin pregătiți de lumea profesională reală. De cele mai multe ori, universitățile nu cultivă abilitățile practice necesare pentru că absolvenții lor să acceadă cu încredere pe piață muncii. Dincolo de cunoștințele teoretice oferite, mediul nostru academic nu îți va explică, cum să îți construiești un CV, nu îți va spune că ai mai mare nevoie de Excel decât de C++ și desigur nu te va învață cum să folosești niște instrumente tehnice de bază necesare în orice proiect. În societatea noastră, aceste lucruri de obicei se învață la training-uri separate. Noi vrem să ajutăm grupurile sus menționate să depășească aceste bariere și să capete abilități digitale pe care să le poată aplică în multiple domenii.

smart 2

Este un proiect voluntar, cum credeți că ați putea câștiga din el?

Nu ne propunem să beneficiem financiar de pe urma acestui proiect și asta deoarece avem job-uri stabile, unde ne canalizăm eforturile. Acest proiect ne aduce satisfacție personală, și asta e suficient. Dacă totuși vor apărea oportunități de finanțare, de colaborare pe editarea video, le vom utiliza pentru a crește acest proiect. Chiar dacă suntem susținători ai educației gratuite sau accesibile, putem oferi servicii personalizate de consultanță contra cost, luându-ne angajamentul să utilizăm veniturile obținute de această manieră în scopurile menționată mai sus. Până acum, la video-urile postate de noi, am primit doar feedback pozitiv. Asta ne bucură, însă am vrea să știm la ce trebuie să mai lucrăm pentru a deveni mai buni și a adăuga și mai multă plus-valoare în domeniul respectiv.

smart made 1

Un asemenea proiect este foarte necesar pentru școli (clasele 5-6-7). Aveți o idee în acest sens?

Nu avem experiență cu acest grup și ne dăm seamă că ar fi dificil din cauza diferențelor de vârstă (dar nu imposibil). Un proiect de genul „Coder Dojo” ar fi foarte binevenit; această este o inițiativă irlandeză care reunește o comunitate de cluburi de programare gratuite, conduse de voluntari. În cadrul lor, tinerii cu vârste cuprinse între 7 și 17 ani sunt ivățați să facă coding. „Coder Dojo” nu urmărește să transforme noua generație în niște „roboței” de birou, ci își propune să dezvolte la tineri abilități de rezolvare a problemelor, abilități extrem de necesare mai ales în țările în curs de dezvoltare.

Care credeți că este nivelul de informatizare a populației de la noi?

Din păcate noi nu avem date statistice pertinente ca să ne putem pronunța. Problema alfabetizării digitale nu există doar în Moldova, o observăm și în Irlanda de exemplu. Totuși, diferențele țin de generație și ce se are în vedere prin digital în diferite societăți. Generația părinților noștri folosește social media și alte canale de comunicare în aceeași măsură în care o fac și europenii de vârstă lor. Imaginea e un pic diferită atunci când comparăm alfabetizarea digitală (care înseamnă mai mult decât social media sau online shopping) în rândul generației Z sau Millenials. Noi încă avem absolvenți și proprietari de afaceri mici până în 30 de ani care susțin că a menține o bază de date în Excel a propriilor clienți sau a analiza statistici ale traficului web ține de apanajul IT, ceea ce este o problemă.

smart 1

Cum vedeți educația informațională pe viitor? Ce putem îmbunătăți la acest capitol în școli, licee?

Industria Tehnologiilor Informaționale este extrem de dinamică. Sistemul educațional trebuie să țină pasul cu acest ritm alert. În Moldova mai greu îi reușește. În școli la orele de informatică se învață limbaje de programare care se învățau și acum 15 ani, limbaje aproape inutile atunci când vine vorba de angajarea în câmpul muncii sau generarea unor soluții inovatoare la problemele curente. În locul acestora, elevii și studenții ar putea învață cum să folosească suita Microsoft sau aplicațiile de gestiune a proiectelor, cum să analizeze niște date cu ajutorul Excel-ului sau cum să se protejeze în online. Avem o problemă atât timp cât absolvenților de licee și universități le este dificil  redacteze un document Word sau să interpreteze niște date Excel.

Ce am putea împrumuta de la europeni sau americani pentru a fi în pas cu tehnologiile?

smart made logoÎn loc să așteptăm soluții miraculoase în educație din partea structurilor de stat, mult mai real ar fi ca sectorul privat, adică companiile (și nu neapărat doar cele din IT) să colaboreze îndeaproape cu universitățile sau chiar liceele din țara pentru a oferi cunoștințe și abilități digitale în pas cu realitățile social-economice. Companiile private tind să inoveze mult mai rapid, sau cel puțin să înțeleagă de ce inovații au nevoie pentru a rămâne competitive. Deși acestea dispun de resurse financiare, ele rareori își permit să investească într-un departament specializat exclusiv pe Cercetare și Dezvoltare. Universitățile ar putea suplini această carență, toate 3  părți implicate având de câștigat: universitățile obțin surse noi de venit, studenții căpăta experiență de muncă, abilități practice și oportunități reale de angajare, și nu în ultimul rând companiile participă la crearea unei forțe de muncă bine pregătite.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: