Dacă pe Terra ar dispărea brusc albinele, omenirea nu ar supravieţui mai mult de 4 ani fără aceste insecte, spunea Albert Einstein. Anual, în lumea întregă sunt consumate două milioane de tone de miere de albine. Este un domeniu cu un potențial uriaș pentru producătorii de miere din Republica Moldova, notează Agora

Mihail Caraman vine din Bașcalia, acolo s-a născut, acolo și-a întemeiat o familie și tot în localitatea natală a pornit afacerea dulce. Este apicultor și a început experiența în domeniu cu doar 15 stupi.

„Este o ocupație bună, dulce. Ce îmi pare mie bine că e folositoare pentru ambele părți. Atunci când mergem la cules nectar, automat se produce polenizarea florilor, câmpiile unde mergem se bucură pentru că crește productivitatea cu cel puțin 20-30 de procente și avem și nou mierea. Moldova crește și noi ne bucurăm”.

Îngrijește de albine cu pasiune și ajuns repede la cifra de 300 de familii. Asta înseamnă să lucreze nu doar în lunile de vară. În perioada rece a anului, Mihail pregătește stupi noi, rame și caută câmpii de flori pe placul protejatelor sale.

„Pe timpul verii avem avantaj, lucrăm și noaptea. Albinele la pastoral le mutăm noaptea. De aceea, pregătim locul din timpul zilei, încheiem contractele cu instanțele respective unde mergem, primăriile sau Moldsilva dacă mergem la pădure undeva și apoi în timpul nopții ne deplasăm cu stupii, deoarece albinele se orientează geografic. Dacă le-am transportat mai departe de 5km, albinele de unde au ieșit acolo se vor întoarce, ele țin minte locul de unde au zburat”, spune Mihail.

„De când mă țin minte am o meteahnă, nu prea pot să fac ordine în lucrurile mele și acum albinele o fac pentru mine. În sput au o ordine ideală, ceea ce-mi trebuie mie doar să nu le încurc și dacă nu le încurc ele se descurcă singure, sunt autonome 100%. Dacă aș spune o deviză la aceasta, ar fi înapoi la natură, să-i fac condiții albinei ca să fie cât mai aproape de natură, atunci și lucrează bine și îmi aduce și mie acel profit pe care mi-l doresc”

În ultimii ani, apicultura în Republica Moldova înregistrează o tendință de creștere. Apicultorii beneficiază de suport financiar din partea donatorilor străini pentru dezvoltarea domeniului. Și pentru mulți deja, apicultura este mai mult decât un hobby.

„În anul 1995 mi-am făcut pașaportul românesc, cred că am fost unul printre primii, în 2000 a expirat și nu l-am mai prelungit. Nu am ieșit peste hotare, activez doar în țară și sunt înrăit îndrăgit de patrie, de țară și doresc să activez aici. Doresc să-mi dezvolt afacerea și doresc ca copiii mei să plece peste hotare doar în ospeție dar ca producători, ca locuitori să fie a acestei țări”.

Fiul său, David a moștenit afecțiunea și interesul pentru apicultură. Asta i-a ajutat, pe tată și fiu, să devină cei mai buni prieteni.

„Acest lucru a facilitat dezvoltarea relației noastre între tată și fiu și sunt mulțumitor acestui lucru. Nu atăt pentru susținerea materială a familiei noastre, cât pentru această relație pe care o avem astăzi tata. Tind spre a rămâne aici în Moldova, să continui treaba tatălui meu deoarece am câmpul gata de lucru, trebuie doar să-l continui, să-l mențin și să-l dezvolt”, spune David, fiul.

„Acesta e visul meu”

„Ceea ce aș vrea eu e să avem un centru unde să putem aduna mierea, să o putem depozita, prelucra, ambala și să o putem vinde sub brandul nostru. Și atunci când cumpărătorul din Europa va lua produsul să poată fi ferm convins că are în mână un produs din Moldova și să nu-i fie frică. Să fie acolo tot ce se necesită la ziua de azi ca să poată filma cu telefonu, și să mă poată suna: Mihail, e a ta mierea? Da, domnule e a mea. Vino că ți-o dau și din stup. ACESTA E VISUL MEU”.