Experții Proiectului UE „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală” în RM au identificat, într-un studiu, 67 de produse cu potențial de a fi certificate cu IGP, STG sau DOP. În prezent, în Republica Moldova sunt protejate, în baza înregistrării pe cale națională, 10 denumiri de origine, inclusiv 3 moldovenești și 7 străine, precum și 7 indicații geografice autohtone.
„O Indicație Geografică Protejată (IGP), de regulă, este o denumire geografică. Aceasta poate să se refere la denumirea unei localități, regiuni sau a unui loc dintr-o țară, în cazuri excepționale și denumirea unei țări, care se asociază în percepția consumatorilor cu un produs care posedă calitățile acestei regiuni geografice. Calitățile produsului sau reputația acestui produs să fie legate nemijlocit de condițiile de mediu: aer, apă, sol, rasa de animale și nu în ultimul rând de factorul uman”, spune Svetlana Munteanu, consilier al directorului general AGEPI.
Exemple: Șampania – vinul spumant creat in regiunea Champagne, Franța
Borjomi – apa din regiunea respectivă din Georgia
Essentuki – apă minerală din regiunea respectivă a Rusiei
„În cazul Indicațiilor Geografice, această legătură nu trebuie să fie foarte strânsă, adică este de ajuns ca măcar o etapă de producție să aibă loc în aria geografică respectivă. În cazul Denumirii de Origine toate etapele trebuie să fie în aria geografică respectivă, iar produsul să aibă calități sau reputație care se datorează exclusiv acestor factori din mediul dat. Denumirile de Origine sunt mult mai rare, mult mai valoroase și comercializate la un preț mai înalt. Ele nu se utilizează pe orice fel de produse, ci doar pe cele care au o anumită origine geografică și posedă anumite calități specifice și reputație datorată acestei origini geografice”, mai precizează Svetlana Munteanu.
Exemple: Brânza de Popeasca,
Vinurile de Romanești
Vinurile de Ciumai
„Specialitățile Tradiționale Garantate sunt niște bucate sau băuturi tradiționale care sunt fabricate din produse și după metode tradiționale și cu aplicarea cunoștințelor tradiționale, sunt niște preparate care garantează tradiția”, mai menționează specialistul în drepturi de proprietate intelectuală.
Exemple: Învârtita de Năpădeni
Plăcinta rece de Șerpeni
Plăcinta miresei
Producătorul de „Nimorinka”, compania „Monicol” a început procesul de certificare cu IGP acum un an. Acesta urmează să fie finalizat odată cu avizul unei comisii de certificare. Fructele sunt recoltate, curățate și puse la fermentare, apoi ajung în secția de distilare
„La distilare ați observat cum sunt ridicați vaporii în sus care sunt trecute apoi printr-un distilator în care obținem distilatul – de 40-50% vol alcool”, explică Vitalie Șevciuc, inginer tehnolog „Nimorinka”.
Urmează a doua distilare, care îi crește țuicăi și volumul de alcool, apoi Rachiul de caise așteaptă cuminte o comandă de îmbuteliere
 
„Câțiva ani în urmă ne-am gândit să producem țuica noastră am hotărât să o producem cu indicație geografică. Astfel am început înregistrarea cu AGEPI și alți experți. În continuare vrem să certificăm și alte produse ale noastre, deoarece deținem livezi proprii: e vorba despre țuica de pere, de piersici, de prune”, ne-a mărturisit Dumitru Vicol, director „Monicol”, producător de țuică din fructe și fructe uscate.
 
Acest reportaj apare în cadrul campaniei de promovare a produselor tradiționale moldovenești cu Indicație Geografică, Denumire de Origine și Specialitate Tradițională Garantată „Autentic Moldovenesc”, lansată de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), cu finanțarea Proiectului UE „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală” în Republica Moldova.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: