Dr. în psihologie Aurelia Balan dezvăluie care sunt secretele unei relații de durată, care cunoaște adevărata fericire în cuplu. Ce ne afectează fericirea și cum ar trebui să ne comportăm pentru a trăi în armonie cu partenerul de viață, aflați în articol.

Ce înseamnă fericire în cuplu? În epoca contemporană când toți parcă încearcă să se concentreze pe consum, viteză, pictoriale sclipitoare și manifestul exterior, tot mai mulți sunt cei care ajung să se întrebe cu stupoare ce mai înseamnă fericirea? Cum arată oare cuplurile fericite? Există fericire? Poate ceea ce trăim este fericirea, dar nu ne dăm seama?

Desigur există cupluri fericite. Cu toții am întâlnit astfel de persoane, unii își păstrează taina relației lor departe de ochii curioșilor, alții însă aleg să se expună parcă încercând să inspire.

Desigur valoarea trăirilor lor nu este direct proporțională cu numărul de ani de când sunt împreună, iar pe cercetători și specialiștii în relații de cuplu, nu îi vor mulțumi sintagma „trăiesc fericiți deja 10, 20 sau 40 ani împreună”, fiindcă, de foarte multe ori, anume aceste cupluri nu fac decât să se închidă în nefericirea lor, transformându-și relația într-o cursă a rezistenței „de ochii lumii”, „de dragul copiilor ”, „de rușinea părinților” , etc.

Cum totuși sunt cei fericiți, ce au ei deosebit? În esență, cuplurile fericite au nu numai o istorie personală, ci și o istorie de cuplu plină de semnificații, o istorie animată zilnic de comportamente prin care reușesc să treacă peste neînțelegerile și conflictele inevitabile din viața de doi. Aceste cupluri, dacă au cu adevărat un set de valori personale și ulterior familiale, în stările de crize nu fug, nici de sine și nici de celălalt, din contra, știu să se întoarcă în timpul crizelor la valorile fundamentale de la începuturi și să mențină un anumit grad de coeziune în fața acelor forțe de separare care acționează de-a lungul vieții în doi.

Cuplurile fericite trec prin aceleași etape, prin aceleași confruntări, prin aceleași momente de cumpănă ca și restul cuplurilor. Diferența o face modul lor de a reacționa în situațiile dificile și au o inteligență emoțională mai deschisă și o inteligență relațională mai ridicată, mai concretă, mai ancorată în realitate decât celelalte cupluri care își dezvoltă cu îndârjire mecanisme distructive întreținând scenarii de separare, de multe ori implicând și alți actori, în care se împotmolesc și se îneacă, ca mai apoi să capete dependențe sau chiar să se resemneze.

În interiorul unui cuplu fericit, niciunul dintre parteneri nu aruncă asupra celuilalt responsabilitatea tensiunilor dintre ei, a conflictelor imprevizibile, dar ambii văd cuplul ca pe un loc privelegiat de a trece prin anumite încercări de evoluție împreună.

Cuplurile fericite nu se ascund în spatele sentimentelor, dar nici resentimentelor făcând din asta o miză de șantaj sau presiune, dar descoperă, ceea ce unora le este greu să recunoască – că nu dragostea menține împreună două ființe, ci calitatea relației lor și faptul că această calitate depinde de respectarea anumitor lucruri.

În interiorul unui cuplu fericit, nevoia de a relaționa a fiecăruia (să vorbească unul cu celălalt, să fie înțeles, să fie pus în valoare, să fie recunoscut și să se bucure de parteneriat) e îndeplinită și respectată.

Un cuplu e fericit când cei doi parteneri pot trăi atât intimitatea comună, cât și cea personală.

Este fericit atunci când privilegiază relația și realizează că aceasta este importantă pentru amândoi și că de ei depinde s-o întrețină, s-o anime și stimuleze.

Un cuplu adevărat este posibil când fiecare partener e suficient de autonom, distanțat de celălalt fiind capabil să stabilească relații și cu alte persoane, fără ca acest lucru să fie resimțit ca un atac, ca o vină ori ca o amenințare la adresa relației de cuplu.

În plus, cuplurile fericite sunt cele în care cei doi parteneri au renunțat la lupta pentru putere, dar își respectă un soi de interinfluență cu valoare de autoritate reciprocă. Asemenea cupluri sunt posibile și există, dacă cei doi sunt dispuși să persevereze la solitudinea relației lor.

Sursa foto: Arhiva personală

Vezi și: Sexualitatea și diferența mare de vârstă în cuplu, explicate de psiholog: „Când ai peste 40 de ani, dorințele sexuale nu mai sunt aceleași ca la 20”

Distribuie articolul: